Românii care închiriază apartamente turiștilor ar putea avea noi restricții. Ce se pregătește pentru proprietari

Proprietarii din România care oferă apartamente turiștilor pentru câteva zile ar putea fi supuși unor reguli mai stricte. Comisia Europeană pregătește un nou cadru pentru locuințe și închirieri pe termen scurt, pe fondul scumpirilor și al deficitului de locuințe pentru rezidenți. Autoritățile locale ar putea primi posibilitatea de a interveni mai ușor în zonele afectate. Măsurile europene discutate nu se aplică deocamdată.

Autoritățile locale ar putea restricționa închirierea apartamentelor către turiști în zonele cu deficit de locuințe

Închirierea apartamentelor către turiști ar putea fi reglementată mai strict la nivel local, dacă autoritățile demonstrează că această activitate afectează accesul rezidenților la locuințe.

Discuțiile au relevanță și pentru piața românească, unde cazările în apartamente au înregistrat o dezvoltare rapidă. Datele Comisiei Europene, citate de TVR, arată că cererea pentru cazările pe termen scurt din România a urcat cu aproximativ 120% între 2019 și 2024. Niciun alt stat al Uniunii Europene nu a înregistrat o creștere mai mare în intervalul respectiv.

Una dintre propunerile analizate urmărește să faciliteze intervenția autorităților locale acolo unde concentrarea apartamentelor destinate turiștilor pune presiune pe oferta de locuințe. Eventualele restricții nu ar intra însă în vigoare automat și nu ar fi impuse uniform în întreaga Uniune Europeană.

Pentru a justifica o intervenție, administrațiile ar trebui să dovedească existența unor dificultăți reale de acces la locuințe. Evaluarea ar putea lua în calcul dinamica prețurilor, nivelul acestora în raport cu veniturile populației, creșterea numărului de locuitori și echilibrul dintre cerere și ofertă. Restricțiile ar trebui adaptate amplorii problemei și aplicate doar în zonele pentru care există dovezi.

Astfel, regulile pentru cazările turistice ar putea varia de la un oraș la altul sau chiar între zone ale aceleiași localități. O asemenea diferențiere ar depinde de demonstrarea faptului că închirierile turistice reduc numărul locuințelor disponibile pentru rezidenți și contribuie la scumpirea acestora.

Cadrul european propus nu prevede interzicerea închirierilor pe termen scurt

Inițiativa europeană urmărește să clarifice condițiile în care autoritățile pot interveni pe piața locală, fără să presupună o interdicție generală asupra apartamentelor oferite turiștilor. Comisia Europeană are în vedere un cadru juridic pentru măsuri aplicate în locurile unde accesibilitatea locuințelor este afectată.

Orașe turistice precum Paris, Barcelona și Veneția au adoptat deja diverse restricții sau reguli pentru acest tip de cazare. Reglementările diferite de la o destinație la alta au provocat însă numeroase dispute, iar demersul european urmărește stabilirea unor principii comune.

Reprezentanții sectorului închirierilor pe termen scurt contestă explicația potrivit căreia apartamentele turistice ar fi principala cauză a crizei locuințelor. Airbnb susține că dificultățile provin în primul rând din numărul insuficient de locuințe și că măsurile ar trebui să vizeze inclusiv construirea și renovarea mai multor imobile.

România a modificat regulile de clasificare turistică din iulie 2026

Dezbaterea de la nivel european se desfășoară după ce România a introdus modificări ale normelor de clasificare turistică, aflate în vigoare din iulie 2026.

Potrivit acestor norme, persoanele fizice pot cere clasificarea pentru maximum șapte camere și 14 locuri. Acestea trebuie să fie încadrate ca apartamente și/sau camere de închiriat în locuințe familiale aflate în proprietatea personală. Plafonul se aplică indiferent de numărul locuințelor în care sunt distribuite camerele.

În anumite situații, dosarul pentru un apartament trebuie să includă documente suplimentare. Sunt prevăzute, după caz, avizul scris al comitetului executiv al asociației și acordul scris al proprietarilor direct afectați. Este vorba despre vecinii cu care spațiul se învecinează atât pe orizontală, cât și pe verticală.

Cererile de clasificare pentru apartamente sau camere de închiriat pot fi depuse și prin internet, folosind platforma oficială a Direcției Generale Turism.

Numărul camerelor închiriate determină încadrarea fiscală a veniturilor

Modificările introduse în 2026 vizează și tratamentul fiscal al veniturilor obținute de persoanele fizice din cazarea turiștilor. În cazul închirierii pe termen scurt a cel mult șapte camere, inclusiv, sumele obținute sunt încadrate la venituri din cedarea folosinței bunurilor.

Veniturile provenite din prestarea serviciilor de cazare, precum și cele din închirierea pe termen scurt a mai mult de șapte camere, sunt încadrate la activități independente. Pentru această categorie, impozitul este de 10% din venitul net anual, calculat prin deducerea unei cote forfetare de cheltuieli de 30%.

Proprietarii care primesc turiști prin intermediul platformelor de rezervări au astfel obligații atât în privința declarării și impozitării veniturilor, cât și a clasificării structurii de cazare.

Eventualele restricții europene depind de negocierea și aprobarea propunerii

Cadrul european aflat în discuție nu modifică imediat condițiile în care proprietarii români își pot închiria locuințele turiștilor. Pentru a produce efecte, propunerea trebuie mai întâi negociată și aprobată de Parlamentul European și de statele membre.

În eventualitatea adoptării, autoritățile ar putea aplica reguli distincte în zonele unde concentrarea apartamentelor turistice afectează accesul localnicilor la locuințe.

România se află printre piețele pentru care aceste discuții au relevanță, având în vedere ritmul de dezvoltare a cazărilor pe termen scurt. Avansul cererii de aproximativ 120% în perioada 2019–2024, indicat de datele Comisiei Europene plasează țara pe primul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.