ANAF intensifică verificările pentru persoanele fizice. Averile nejustificate și veniturile nedeclarate intră în vizorul Fiscului

ANAF extinde controalele asupra persoanelor fizice, pe fondul accesului la volume tot mai mari de date despre venituri, patrimoniu și sume obținute în străinătate. Fiscul verifică diferențele dintre veniturile declarate și averea contribuabililor, dar și obligațiile fiscale omise. În perioada iulie 2025 – mai 2026, controalele finalizate au generat creanțe suplimentare de peste 540 de milioane de lei. În paralel, autoritatea fiscală pregătește decizii de impunere pentru venituri nedeclarate aferente anilor 2021–2024.

ANAF a stabilit peste 540 de milioane de lei în urma controalelor asupra persoanelor fizice

ANAF a finalizat, între iulie 2025 și mai 2026, 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală a persoanelor fizice, într-o perioadă în care verificările bazate pe analiza de risc au căpătat o pondere tot mai importantă. În urma acestor acțiuni, inspectorii au stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei și au instituit măsuri asigurătorii de aproape 124 de milioane de lei, inclusiv popriri și sechestre.

Controalele sunt derulate inclusiv prin Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF), structura specializată a Fiscului. Aceasta efectuează atât verificări documentare pentru situații punctuale, cât și verificări ale situației fiscale personale, prin care sunt comparate veniturile declarate cu patrimoniul și situația financiară a contribuabilului.

În atenția structurii se află și persoanele fizice cu avere mare, respectiv rezidenții din România cu o avere estimată la peste 25 de milioane de euro. Grupul administrat în acest scop de ANAF poate include, în condițiile stabilite de autoritatea fiscală, soțul sau soția, precum și rudele și afinii până la gradul al II-lea.

Banii fără proveniență justificată au apărut frecvent în verificările Fiscului

Una dintre problemele identificate frecvent de inspectori privește sumele pentru care contribuabilii nu au putut demonstra proveniența. Au fost analizate depuneri de numerar în conturi personale sau ale firmelor în care persoanele respective dețineau participații, cumpărări de bunuri mobile și imobile cu numerar, împrumuturi acordate propriilor societăți și majorări de capital.

Au existat și contribuabili care au indicat drept sursă bani obținuți în străinătate, însă informațiile nu au putut fi confirmate prin schimburile de date cu administrațiile fiscale din alte state.

„Un tipar recurent observat în cadrul verificărilor a fost invocarea unor economii păstrate în numerar, a unor venituri realizate în străinătate sau a unor sume primite de la alte persoane fizice. În numeroase cazuri, aceste explicații nu au putut fi susținute prin documente care să ateste proveniența fondurilor și existența acestora în perioada verificată”, arată specialiștii EY.

Inspectorii au constatat, în unele dosare, și lipsa trasabilității banilor declarați. Alte nereguli au vizat venituri nedeclarate din închirierea bunurilor, activități independente, tranzacții cu titluri de valoare sau surse din străinătate.

Cele mai mari creanțe fiscale individuale stabilite în intervalul analizat au ajuns la 23,1 milioane de lei în Prahova și la 22,5 milioane de lei, respectiv 21,6 milioane de lei, în două controale distincte din București. Numai în mai 2026, 56 de decizii de impunere au generat obligații suplimentare de 54,6 milioane de lei.

ANAF primește din străinătate date despre veniturile contribuabililor români

Schimbul automat de informații dintre administrațiile fiscale reduce posibilitatea ca veniturile obținute peste graniță să rămână în afara verificărilor. Raportul de performanță al ANAF pentru 2025 indică utilizarea tot mai intensă a analizei de date, a controalelor bazate pe risc și a informațiilor primite din alte state.

Persoanele care au venituri din străinătate și au obligația declarării lor în România trebuie să le includă în Declarația Unică inclusiv atunci când sumele respective nu apar în informațiile precompletate. Datele transmise de alte administrații fiscale pot ajunge la ANAF după expirarea termenului românesc de declarare, iar contribuabilii pentru care apar neconcordanțe pot fi ulterior notificați.

Riscul fiscal este considerabil în cazul veniturilor a căror sursă nu poate fi identificată. De la 1 iulie 2024, acestea sunt impozitate cu 70%, la care se pot adăuga dobânzi și penalități.

Veniturile din drepturi de autor și plafonul de TVA, verificate de Fisc

O altă zonă urmărită de ANAF este cea a persoanelor care obțin venituri din drepturi de autor și depășesc plafonul legal pentru TVA. La depășirea nivelului de 395.000 de lei, contribuabilii vizați trebuie să se înregistreze fiscal în scopurile prevăzute de legislația TVA și să îndeplinească obligațiile declarative corespunzătoare, inclusiv prin Formularul 020, după caz.

Persoanele care nu și-au declarat corect veniturile sau nu au ținut cont de obligațiile privind TVA se pot confrunta cu diferențe de plată, dobânzi și penalități calculate retroactiv.

Obligația privind transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura, prevăzută inițial pentru persoanele care lucrează prin contracte de drepturi de autor, a fost ulterior eliminată pentru această categorie. Excluderea nu înlătură însă celelalte obligații fiscale aplicabile veniturilor respective.

În cazul persoanelor care obțin venituri din drepturi de autor și au concomitent un contract individual de muncă cu normă întreagă, regimul CAS și CASS trebuie analizat potrivit regulilor aplicabile acestei categorii de venituri.

„În ultima perioadă am avut 5 cazuri la persoanele fizice cu venituri din drepturi de autor de pe platforme online, respectiv contracte cu partenerii, care nu aveau cunoștință de obligația TVA.

Toți au crezut faptul că anularea trimiterii facturilor în SPV le rezolvă toată corvoada fiscală și că nu vor mai avea nimic de-a face cu ANAF”, a declarat Cosmin Dumitrașcu, antreprenor, expert contabil, fondator ABS Group România.

Sute de mii de decizii de impunere ar putea fi emise pentru anii 2021–2024

În paralel cu verificările averilor și ale obligațiilor curente, ANAF derulează o campanie pentru veniturile care trebuiau declarate prin Declarația Unică în anii 2021, 2022, 2023 și 2024. Potrivit informațiilor Profit.ro, procesul ar urma să se desfășoare până la sfârșitul lunii octombrie, iar numărul deciziilor de impunere ar putea ajunge la ordinul sutelor de mii.

O parte importantă a informațiilor provin de la administrațiile fiscale ale altor state UE, inclusiv Spania. Datele vizează diferite categorii de venituri, între care închirierile realizate prin platforme precum Booking sau Airbnb și tranzacțiile cu criptomonede.

Situația poate afecta și români care s-au mutat efectiv în alte state și și-au achitat acolo taxele, dar nu au declarat în România schimbarea rezidenței fiscale. Dacă ANAF primește informații despre venituri externe și nu identifică modificarea rezidenței în evidențele proprii, contribuabilul poate intra în procedura de clarificare și impunere.

Dimensiunea schimbului de date este semnificativă. Potrivit informațiilor Profit.ro, pentru un singur an, ANAF ar fi primit date despre aproximativ 60.000 de persoane numai în județul Cluj.

„Trebuie să depună în România declarația de rezidență fiscală, ca să își lămurească situația. Este vorba despre niște volume de informații pe care Fiscul le-a obținut despre unii contribuabili, inclusiv ca urmare a procesului de digitalizare. Trebuie menționat, că dacă te conformezi voluntar, se anulează decizia de impunere, dar dacă nu, aceasta este executorie. Toți contribuabilii aflați în această situație trebuie să verifice, să contacteze ANAF dacă e cazul, precum și un contabil sau consultant fiscal dacă nu se descurcă singuri, însă situația fiscală trebuie lămurită”, a declarat pentru Profit.ro consultantul fiscal Cornel Grama.

Deciziile din oficiu au început cu veniturile aferente anului 2021

Prima etapă vizează persoanele care au obținut venituri în 2021 și nu au depus Declarația Unică sau nu au declarat toate sursele de venit pentru care exista această obligație. Procedura de emitere a deciziilor din oficiu a început la 27 iulie 2026.

„Începând cu data de 27 iulie 2026, se vor emite “Decizii de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice pentru anul 2021”, în conformitate cu prevederile art. 107 alin.(1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală. Măsura vizează contribuabilii care nu au depus declarația unică (D212), sau pentru care au fost identificate noi surse de impunere/erori în depunerea acestora, așa cum rezultă din notificările privind nedepunerea la termen a declarației de impunere, comunicate către contribuabili prin Spațiul Privat Virtual sau prin poștă. Rugăm contribuabilii să verifice aceste notificări primite și, dacă consideră că există inadvertențe față de situația reală, să se prezinte la sediul organului fiscal în a cărui rază teritorială au domiciliul, pentru clarificarea situației fiscale”, a transmis ANAF.

Codul de procedură fiscală permite stabilirea din oficiu a creanțelor atunci când declarația de impunere nu este depusă. Fiscul trebuie însă să aștepte cel puțin 15 zile de la înștiințarea contribuabilului privind depășirea termenului legal, iar creanța este stabilită prin estimarea bazei de impozitare.

După comunicarea unei decizii de impunere din oficiu, contribuabilul poate depune declarația aferentă creanțelor respective în termen de 60 de zile. În această situație, decizia emisă din oficiu este anulată de organul fiscal la data depunerii declarației de impunere.