Se pregătește destrămarea Regatului Unit. Liderii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord vor semna un acord comun
SURSA FOTO: Dreamstime
Liderii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord se vor reuni luni, la Cardiff, pentru a susține împreună dreptul națiunilor lor la autodeterminare. Cei trei vor semna o declarație comună prin care vor cere posibilitatea organizării unor referendumuri. Reuniunea intervine după declarațiile premierului britanic Andy Burnham despre condițiile unui nou vot în Scoția. Acesta a precizat ulterior că un asemenea referendum este exclus înaintea următoarelor alegeri parlamentare.
Liderii celor trei națiuni din Regatul Unit vor cere dreptul de a organiza referendumuri
Summitul de la Cardiff va aduce la aceeași masă liderii celor trei administrații autonome din Regatul Unit, într-o reuniune descrisă de The Telegraph drept fără precedent. Participanții urmăresc să își coordoneze demersurile politice pentru independența Scoției și a Țării Galilor, respectiv pentru reunificarea Irlandei.
Pe agenda întâlnirii se află semnarea unei declarații comune privind dreptul la autodeterminare și organizarea unor referendumuri prin care populația să poată decide viitorul constituțional al fiecărei națiuni.
Discuțiile au fost precedate de intervenția lui Andy Burnham în Parlament. Premierul britanic a sugerat că ar permite un nou referendum privind independența Scoției dacă s-ar contura un „consens clar” în sprijinul organizării acestuia.
Cei trei lideri vor analiza și modalitățile prin care pot coopera mai strâns pentru atingerea obiectivelor lor. La summit va participa Mary Lou McDonald, președinta Sinn Féin și lidera opoziției din Republica Irlanda.

Declarațiile lui Donald Trump despre o Irlandă unită precedă reuniunea
Întâlnirea de luni are loc la două zile după ce Donald Trump și-a exprimat susținerea pentru perspectiva reunificării Irlandei. Aflat sâmbătă la Dublin, președintele american a declarat că i-ar „plăcea” să vadă o Irlandă unită.
Trump a descris unirea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda drept „un lucru extraordinar” și a întrebat:
„Cum ar putea fi ceva rău?”.
Intervenția președintelui SUA vine într-un moment în care liderii naționaliști își intensifică presiunile asupra guvernului britanic. Burnham a făcut din transferul unor puteri către administrațiile locale din Anglia una dintre prioritățile sale politice.
După declarațiile lui Trump, biroul premierului britanic a transmis că poziția guvernului privind reunificarea Irlandei rămâne neschimbată.
Partidele favorabile separării de Regatul Unit conduc cele trei administrații
Rezultatele alegerilor din luna mai au modificat raportul de forțe politice din Țara Galilor. Înfrângerea severă a laburiștilor a permis ca, pentru prima dată, toate cele trei administrații autonome să aibă în frunte lideri ai unor partide care susțin ieșirea din Regatul Unit.
Plaid Cymru a obținut poziția de cel mai mare partid din Parlamentul galez, iar Rhun ap Iorwerth a devenit prim-ministru al Țării Galilor.
În Scoția, Partidul Național Scoțian, SNP, a rămas principala formațiune politică, deși a pierdut șase mandate. În Irlanda de Nord, Sinn Féin deține funcția de prim-ministru al administrației.
John Swinney susține că Westminsterul trebuie să se pregătească pentru schimbări constituționale
Prim-ministrul Scoției și liderul SNP, John Swinney, consideră că noua configurație politică pune sub semnul întrebării menținerea actualei structuri a Regatului Unit.
„Pentru prima dată în istorie, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord sunt conduse de prim-miniștri favorabili independenței. Nu ar putea exista un semn mai clar că status quo-ul nu este sustenabil și că Westminsterul trebuie să se pregătească pentru un viitor post-Regatul Unit”, a declarat Swinney.
Liderul scoțian a susținut, de asemenea, că Burnham „începe să accepte ideea că va rămâne în istorie drept ultimul prim-ministru al Regatului Unit”.
Sursele citate afirmă că declarația comună pregătită pentru summit urmărește să sporească presiunea asupra premierului britanic. Demersul vine după răspunsul oferit miercuri de Burnham, în timpul sesiunii de întrebări din Parlament, referitor la posibilitatea unui referendum susținut de opinia publică.
Premierul a comparat situația Scoției cu mecanismul prevăzut pentru Irlanda de Nord. Potrivit prezentării din materialul citat, Acordul din Vinerea Mare permite organizarea unui referendum privind reunificarea atunci când pare probabil că majoritatea populației nord-irlandeze ar vota pentru părăsirea Regatului Unit.
O sursă apropiată de liderul SNP a comentat implicațiile politice ale acestor declarații.
„Dacă aș fi unionist, aș fi foarte îngrijorat”, a spus sursa.
SNP, Plaid Cymru și Sinn Féin pregătesc un memorandum în patru domenii
Pe lângă declarația privind autodeterminarea, cei trei prim-miniștri vor semna un memorandum care stabilește cooperarea dintre partidele lor în economie, energie, relațiile cu Europa și autodeterminare.
Formațiunile susțin aderarea Scoției și a Țării Galilor la Uniunea Europeană ca state independente. Pentru Irlanda de Nord, obiectivul urmărit este reunificarea cu Republica Irlanda.
Documentul va pleda pentru relații mai strânse cu statele europene. Totodată, va exprima poziția semnatarilor potrivit căreia modelul economic actual al Regatului Unit nu servește interesele celor trei națiuni.
Sinn Féin susține că populația fiecăreia trebuie să își poată decide viitorul prin proceduri democratice. O sursă din partid a invocat, pentru Irlanda de Nord, mecanismul stabilit prin acordul de pace.
„Acordul din Vinerea Mare ne oferă mijloacele democratice pentru a decide acest lucru, iar acum este momentul să ne pregătim serios pentru această alegere”, a declarat sursa pentru The Telegraph.
Burnham exclude un referendum scoțian înaintea următoarelor alegeri parlamentare
Premierul britanic a revenit asupra subiectului într-o scrisoare trimisă joi lui John Swinney, în care a încercat să limiteze speculațiile provocate de intervenția sa din Parlament.
Burnham a precizat că organizarea unui nou referendum privind independența Scoției este „exclus” înaintea următoarelor alegeri parlamentare.
În aceeași scrisoare, premierul a afirmat că „nu există un consens pentru organizarea unui referendum privind independența Scoției și nici o bază clară pentru a sugera că majoritatea locuitorilor Irlandei de Nord doresc în prezent să se separe de Regatul Unit”.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.