Criza locuințelor se agravează în Europa. Bruxelles-ul pregătește reguli noi pentru chirii și locuințe accesibile
SURSA FOTO: Dreamstime - bloc, primăvară, toamnă
Criza locuințelor pune tot mai multă presiune pe europeni, iar prețurile proprietăților și chiriile au crescut puternic în ultimul deceniu. Comisia Europeană propune acum reguli mai clare pentru autoritățile care vor să limiteze închirierile pe termen scurt și măsuri pentru creșterea ofertei de locuințe accesibile în zonele afectate.
Actul european privind locuințele accesibile. Bruxelles-ul pregătește reguli mai clare pentru închirierile pe termen scurt
Milioane de europeni se confruntă cu dificultăți în găsirea unei locuințe pe care să și-o poată permite, pe fondul chiriilor scumpe și al creșterii prețurilor proprietăților. În unele cazuri, oamenii așteaptă ani de zile pentru o locuință care să le satisfacă nevoile sau sunt nevoiți să facă alegeri dificile în privința locului și modului în care trăiesc.
Problema îi afectează pe tineri, familii, lucrători care se deplasează pentru un loc de muncă, persoane în vârstă și persoane expuse riscului de a fi lăsate în urmă.
Comisia Europeană a prezentat Actul legislativ privind locuințele la prețuri accesibile, prin care urmărește să ajute țările și orașele din Uniunea Europeană să mențină locuințele la prețuri accesibile și disponibile, în special în zonele unde presiunea este cea mai mare.
Autoritățile naționale și locale au solicitat în mod repetat o acțiune la nivelul Uniunii Europene și o mai mare securitate juridică în ceea ce privește măsurile pe care le pot lua pentru a răspunde presiunilor de pe piața locuințelor.
Presiunea asupra locuințelor nu este aceeași peste tot în Uniunea Europeană. Unele orașe și regiuni sunt mai afectate decât altele, motiv pentru care soluțiile trebuie să țină cont de circumstanțele locale.
Peste 50% dintre locuitorii orașelor consideră că locuințele reprezintă o problemă imediată și urgentă în zona în care trăiesc.
Țările UE au introdus deja măsuri pentru a reduce presiunile asupra locuințelor, însă au solicitat și norme mai clare privind ceea ce pot face în baza legislației europene.
Deciziile privind locuințele rămân la nivel național, regional și local
Actul privind locuințele la prețuri accesibile oferă autorităților publice o mai mare securitate juridică pentru protejarea accesibilității și disponibilității locuințelor în zonele care se confruntă cu cea mai mare presiune.
Decizia privind acțiunea și măsurile care trebuie adoptate rămâne la latitudinea autorităților relevante. În cazul în care acestea decid să intervină, trebuie să demonstreze că locuințele utilizate ca închirieri pe termen scurt, locuințele secundare sau locuințele lăsate goale contribuie la presiunile asupra locuințelor locale.
În același timp, toate măsurile trebuie să fie specifice, necesare și proporționale.
În anumite zone, în special în destinațiile turistice populare, accesibilitatea și disponibilitatea locuințelor sunt afectate de utilizarea tot mai mare a proprietăților pentru închirieri pe termen scurt.
Această situație înseamnă că mai puține apartamente sunt disponibile pentru localnici, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor și poate îngreuna găsirea unei locuințe la prețuri accesibile de către rezidenți.
Înainte de introducerea unor restricții, autoritățile trebuie să demonstreze că activitatea de închiriere pe termen scurt a avut un efect negativ semnificativ asupra accesibilității sau disponibilității locuințelor timp de cel puțin trei ani. Acestea trebuie să demonstreze că măsurile mai puțin restrictive nu ar fi la fel de eficace.
Autoritățile competente trebuie să aplice și să asigure respectarea normelor UE existente privind închirierile pe termen scurt. Printre acestea se află solicitarea înregistrării chiriilor și eliminarea sau dezactivarea listărilor care nu îndeplinesc aceste cerințe.
Dacă sunt disponibile, autoritățile pot utiliza și datele colectate în temeiul regulamentului european pentru a sprijini evaluarea situației.
În orașele europene, de la Lisabona și Barcelona până la Bruxelles, locuitorii reclamă faptul că platformele de închiriere pe termen scurt, precum Airbnb, au scos locuințe de pe piață și au dus la creșterea prețurilor.
Deși astfel de închirieri reprezintă doar 1,2% din fondul total de locuințe al Uniunii Europene, acestea pot ajunge la 20% în unele zone turistice populare.
„Prețurile în multe orașe din Europa sunt mult prea mari. Vedem oameni obișnuiți cu locuri de muncă obișnuite, incapabili să găsească un loc de locuit, fiind alungați din orașele unde lucrează ca ofițeri de poliție, asistente medicale, profesori și așa mai departe. Așadar, acest lucru este total inacceptabil și trebuie să acționăm.”, a declarat Jørgensen pentru programul matinal emblematic al Euronews: „Europe Today”.
Comisarul european pentru locuințe, Dan Jørgensen, a declarat pentru Euronews că situația locuințelor din Europa a ajuns la nivelul unei „urgențe”, în condițiile în care tinerii din multe state membre consideră imposibil să cumpere sau chiar să închirieze o locuință. El a adăugat că Bruxelles-ul tratează situația „extrem de serios”.
Costurile de închiriere și cumpărare a locuințelor au devenit din ce în ce mai inaccesibile în întregul bloc comunitar. Datele Comisiei Europene arată că prețurile proprietăților din UE au crescut cu aproximativ 60% în ultimul deceniu, în timp ce, în aceeași perioadă, chiriile medii au crescut cu peste 20%.
Jørgensen a explicat că, în anumite orașe, închirierile pe termen scurt au contribuit la plecarea oamenilor obișnuiți din locuințele lor, deoarece proprietarii pot obține venituri mai mari din acest tip de închiriere.
„În unele orașe, aceste închirieri pe termen scurt i-au alungat pe oamenii obișnuiți din casele lor deoarece se pot câștiga mai mulți bani din închirierile pe termen scurt”, a explicat Jørgensen.
Comisia Europeană vrea mai multă claritate juridică
Comisia Europeană a arătat că, în unele țări, autoritățile locale au încercat să ia măsuri pentru reducerea prețurilor locuințelor, însă s-au confruntat cu contestații în instanță din partea operatorilor privind „compatibilitatea cu legislația UE”.
Noile reguli sunt menite să ofere administrațiilor locale „claritate și previzibilitate” cu privire la modul în care pot controla operatori precum Airbnb în „zone cu stres din cauza locuințelor” sau în locurile unde există dovezi clare privind o presiune serioasă asupra locuințelor.
„În acest caz, oferim acum statelor membre temeiul legal pentru a reglementa acest lucru. […] Le oferim capacitatea de a face ceva concret în privința acestei probleme importante”, a precizat Jørgensen.
El a avertizat și asupra repercusiunilor sociale și economice ale crizei locuințelor, care împiedică oamenii să „întemeieze o familie, să obțină locul de muncă dorit și să aibă educația de care au nevoie”.
Jørgensen a respins afirmațiile potrivit cărora executivul UE ar exagera prin propunerea unor soluții care pot fi implementate doar la nivel național și local. El a precizat că decizia privind acțiunea și măsurile care trebuie luate rămâne, în cele din urmă, în mâinile autorităților.
„Este vorba despre găsirea echilibrului. Am simțit cu adevărat o presiune de a acționa în privința închirierilor pe termen scurt, […] dar nu ar trebui să impunem prescripții. Nu ar trebui să forțăm statele membre să facă anumite lucruri. De asemenea, trebuie să facem mai mult pentru a construi mai multe case, pentru a renova mai multe case, pentru a găsi noi scopuri pentru clădirile care există deja, astfel încât acestea să poată deveni locuințe. Toate aceste lucruri trebuie făcute, așa că acesta este un pas important, dar nu este singurul pas”, a continuat el.
Comisarul european a recunoscut, de asemenea, că înăsprirea regulilor privind închirierile pe termen scurt nu reprezintă o soluție miraculoasă pentru criza locuințelor.
Locuințele secundare sau locurile de muncă vacante prelungite pot, de asemenea, să agraveze presiunile asupra locuințelor.
Actul privind locuințele accesibile creează un cadru mai clar pentru măsurile care vizează aceste probleme, prin protejarea securității juridice și a așteptărilor legitime.
Astfel, condițiile legate de achiziție nu se pot aplica retroactiv, trebuie prevăzute dispoziții tranzitorii adecvate, iar măsurile care vizează locurile de muncă vacante pe termen lung trebuie să țină cont de perioadele justificate de neocupare a forței de muncă.
Bruxelles-ul vrea să stimuleze oferta de locuințe
Propunerea Comisiei Europene include și o recomandare menită să ajute autoritățile să creeze planuri pentru stimularea ofertei de locuințe în zonele unde există cea mai mare nevoie.
Planurile ar urma să vizeze îmbunătățirea planificării, autorizării, renovării, reamenajării clădirilor și investițiilor.
Autoritățile sunt îndemnate să își concentreze eforturile asupra planurilor de accelerare a locuințelor.
În același timp, investitorii și proprietarii de proprietăți de pe diverse piețe locale vor beneficia de mai multă claritate cu privire la cadrul juridic al Uniunii Europene.
Comisarul european pentru locuințe a descris criza locuințelor din Europa drept „complet inacceptabilă”, afirmând că aceasta îi lasă pe mulți „oameni normali” fără posibilitatea de a găsi un acoperiș deasupra capului.
Deși Uniunea Europeană nu deține nicio competență directă sau putere legislativă în domeniul locuințelor, Jørgensen consideră că există un rol pentru Bruxelles în găsirea unor soluții comune.
„De asemenea, este important din partea Uniunii Europene […] să recunoaștem că aceasta este și o problemă europeană. Așadar, trebuie să oferim soluții de la Bruxelles”, a explicat el.
Noile reguli privind închirierile de vacanță pe termen scurt fac parte din Actul privind locuințele accesibile și urmăresc să ofere autorităților naționale și locale reguli mai clare și sprijin juridic atunci când acestea vor să intervină pe piețele unde presiunea asupra locuințelor este ridicată.
Măsurile nu obligă statele membre sau autoritățile locale să introducă anumite restricții. Decizia privind intervenția și tipul măsurilor rămâne la nivel național, regional și local, în condițiile în care acestea trebuie să fie specifice, necesare și proporționale.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.