REPowerEU pierde din avânt. România și UE sunt departe de obiectivele pentru energia verde

REPowerEU, programul prin care Uniunea Europeană vrea să scape de dependența energetică de Rusia, întâmpină probleme în atingerea obiectivelor. Statele membre au angajat doar 54,3 miliarde de euro din cele 300 de miliarde disponibile, iar dezvoltarea energiei regenerabile este mult sub țintele stabilite. România are propriile dificultăți.

REPowerEU pierde din avânt. România și UE sunt departe de obiectivele pentru energia verde

REPowerEU, planul Uniunii Europene pentru reducerea dependenței energetice față de Rusia, își pierde din avânt, într-un context în care securitatea energetică a Europei este amenințată de noi riscuri, inclusiv pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit unui raport publicat miercuri de Curtea de Conturi Europeană, planul întâmpină dificultăți în a produce rezultatele așteptate.

REPowerEU a fost lansat pentru eliminarea treptată a importurilor de combustibili fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției către surse de energie curată. Până în prezent, însă, influența planului asupra politicilor naționale a fost limitată. Cele 27 de state membre au angajat investiții care reprezintă mai puțin de 20% din cele aproximativ 300 de miliarde de euro suplimentare considerate necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite.

În aceste condiții, auditorii europeni avertizează că REPowerEU nu își va putea atinge obiectivele ambițioase fără un nou impuls substanțial. Aceștia consideră că planul nu a fost integrat în politicile naționale în măsura anticipată.

Planurile naționale în domeniul energiei și climei ar fi trebuit să transforme obiectivele REPowerEU în acțiuni concrete la nivelul statelor membre. În realitate, majoritatea acestor planuri nu conțin acțiuni sau ținte specifice care să contribuie la realizarea ambițiilor planului european.

O altă problemă identificată de Curtea de Conturi Europeană este nivelul investițiilor. Statele membre au angajat doar 54,3 miliarde de euro din cele aproximativ 300 de miliarde de euro puse la dispoziție în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență pentru REPowerEU.

Pentru auditori, diferența dintre suma disponibilă și investițiile angajate este atât de mare încât ridică două posibilități. Fie necesarul de investiții a fost estimat greșit și a fost mult supraevaluat, fie statele membre nu au capacitatea de a transforma obiectivele REPowerEU în măsuri concrete. Concluzia auditorilor este că planul nu reușește, până în prezent, să îndeplinească unele dintre obiectivele sale esențiale.

REPowerEU a avut totuși un rol clar în impulsionarea unor proiecte importante din statele membre. Contribuția sa la accelerarea tranziției către energia curată, prin dezvoltarea capacităților de producție din surse regenerabile, rămâne însă modestă.

Pe baza țintelor incluse în capitolele dedicate REPowerEU din Mecanismul de redresare și reziliență, auditorii au constatat că sporul de capacitate din surse regenerabile obținut până acum este marginal și se află la mare distanță de ținta de 103 GW.

O situație similară este întâlnită și în cazul interconectivității rețelei energetice. Pentru acest obiectiv, auditorii europeni au identificat doar trei măsuri REPowerEU în două state membre, iar una dintre acestea a fost ulterior abandonată. În opinia auditorilor, situația reprezintă un nou indiciu că planul nu a reușit încă să producă efectul transformator promis la lansarea sa.

REPowerEU a fost prezentat în mai 2022, cu obiectivul principal de a elimina treptat importurile de combustibili fosili din Rusia printr-un set de acțiuni și obiective. Printre acestea se află diversificarea aprovizionării cu combustibili fosili, creșterea capacității de producție a energiei din surse regenerabile și consolidarea interconectivității energetice transfrontaliere.

Comisia Europeană a estimat că până în 2030 vor fi necesare investiții suplimentare de aproximativ 300 de miliarde de euro. Banii au fost puși la dispoziție din pachetul financiar european destinat redresării economice după pandemie, prin Mecanismul de redresare și reziliență. Statele membre au avut posibilitatea să includă capitole dedicate REPowerEU în planurile lor naționale de redresare, pentru a contribui la atingerea obiectivelor europene.

Auditorii europeni consideră însă că actualul cadru de guvernanță nu oferă instrumente suficient de eficace pentru orientarea implementării REPowerEU și pentru monitorizarea cu fiabilitate a rezultatelor obținute.

„La patru ani de la lansare, planul REPowerEU bate pasul pe loc, deşi au fost puse la dispoziţie câteva sute de miliarde de euro. Trebuie să tragem învăţămintele corecte acum, având în vedere noile tensiuni geopolitice şi impactul acestora asupra pieţelor energiei. Aceste evoluţii demonstrează cât de important este să accelerăm diversificarea şi să evităm reapariţia unei dependenţe excesive de un singur furnizor. De aceea, solicităm o mobilizare coordonată pentru a da un nou impuls planului”, a declarat Mihails Kozlovs, membrul ECA responsabil de acest raport.

România, în dificultate cu proiectele eoliene din REPowerEU. Un parc de 140 MW a fost anulat

În cadrul auditului, Curtea de Conturi Europeană (ECA) a verificat un eșantion de 27 de măsuri finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), dintre care șase reforme și 21 de investiții, incluse în capitolele REPowerEU ale cinci state membre: Belgia, Italia, Lituania, Polonia și România.

În cazul României, una dintre măsurile finanțate prin MRR și inclusă în capitolul REPowerEU urmărea crearea unor noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Măsura permitea atât instalarea unor capacități fotovoltaice, cât și a unor instalații eoliene. Cu toate acestea, majoritatea proiectelor finalizate cu succes sau aflate în desfășurare erau proiecte de energie solară, care reprezentau 90% din capacitatea instalată, exprimată în MW.

Potrivit auditorilor europeni, până în iunie 2025 nu fusese finalizat niciun proiect eolian. Patru proiecte eoliene se aflau însă în curs de desfășurare, reprezentând doar 10% din capacitatea instalată teoretică prevăzută în cadrul măsurii.

Proiectele eoliene s-au confruntat cu întârzieri importante, provocate de constrângerile existente la nivelul lanțului de aprovizionare, dar și de complexitatea cerințelor de instalare și a proceselor de autorizare. Trei dintre cele patru proiecte aflate în curs sunt clasificate în prezent drept proiecte cu risc ridicat de nefinalizare.

Cel mai ambițios proiect eolian inclus în această măsură prevedea instalarea unei capacități de 140 MW. Proiectul nu se regăsea însă printre cele patru proiecte aflate în curs la momentul auditului ECA, deoarece fusese deja anulat.