Planul României pentru energie până în 2030. Ce pregătește Guvernul pentru fotovoltaice, eoliene și baterii

România și-a stabilit ca obiectiv instalarea, până la sfârșitul anului 2030, a unor capacități de producție de 10 GW din energie solară și eoliană. În perioada următoare, atenția autorităților se va îndrepta și către dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, în special prin baterii, dar și prin soluții hidro.

Planul României pentru următorii patru ani. Investiții masive în fotovoltaice, eoliene și baterii

Informațiile au fost prezentate marți de secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi, la o conferință de specialitate dedicată eficienței energetice. Oficialul a precizat că un memorandum referitor la viitoarele finanțări din Fondul pentru Modernizare ar putea fi aprobat chiar în această săptămână. Bușoi a vorbit despre direcția europeană în domeniul energiei și despre necesitatea ca obiectivele de tranziție energetică să fie corelate cu competitivitatea industriei.

 „Avem nevoie de mai mult pragmatism şi să ne concentrăm mai mult pe competitivitatea industriei europene, aşa cum în ultimele luni preşedinta von der Leyen, dar şi cancelarul Merz şi alţi lideri europeni au cerut foarte clar. Direcţia este foarte clară: ne îndreptăm către Net Zero, către obiectivele Green Deal.

Avem ţinte intermediare pentru 2030 şi, desigur, un pilon important al acestei transformări a sistemului nostru energetic, a industriei de transport şi a societăţii este eficienţa energetică. Avem o Directivă foarte ambiţioasă, care a fost discutată în mandatul anterior al Parlamentului European şi al Consiliului European. Acum avem obiective de atins, iar în această eficienţă energetică, desigur, eficienţa clădirilor este extrem de importantă”, a explicat secretarul de stat, potrivit Agerpres.

Finanțări pentru eficiența energetică

Reprezentantul Ministerului Energiei a menționat două programe de finanțare destinate eficienței energetice, derulate prin instituție. Primul dintre acestea a fost finalizat recent prin Planul Național de Redresare și Reziliență, termenul-limită pentru proiecte fiind 31 august, potrivit Agerpres.

„Primul l-am finalizat recent prin PNRR, nu cu mult timp în urmă, acum câteva zile, termenul-limită a fost 31 august. A fost o investiţie în echipamente, 40 de proiecte în valoare de 64 de milioane de euro, cu cofinanţare. Acum pregătim o nouă schemă finanţată din Fondul de Modernizare (…), de 150 de milioane, dar care este destinată întreprinderilor care fac parte din schema EU ETS.

Avem, însă, un rol important în asigurarea eficienţei energetice, dar mai ales a energiei regenerabile pentru clădiri. Pentru că conceptul NZEBs nu ar trebui privit doar ca un standard tehnic, ci ca o schimbare fundamentală în modul în care proiectăm, construim, renovăm şi folosim clădirile. În general, o clădire este un consumator de energie, iar ideea NZEBs şi întreaga transformare este destul de diferită: să minimizăm cererea de energie şi să acoperim cât mai mult din această cerere prin surse de energie regenerabilă”, a menționat oficialul.

Accentul este pus în principal pe energia solară, eoliană și geotermală

În ceea ce privește integrarea surselor regenerabile, Ministerul Energiei urmărește creșterea capacităților solare și eoliene până la nivelul de 10 GW până la sfârșitul deceniului. Bușoi a amintit că România dispune deja de capacități hidroenergetice, iar autoritățile intenționează să continue extinderea acestora.

Oficialul a precizat că unele proiecte hidroenergetice au întâmpinat probleme după ce au fost contestate de organizații neguvernamentale. Potrivit acestuia, legislația s-a modificat, iar o parte dintre cazuri au fost deblocate. Pentru perioada următoare, accentul este pus în principal pe energia solară, eoliană și geotermală, aceasta din urmă fiind vizată mai ales pentru termoficare și într-o măsură mai redusă pentru producerea de electricitate.

Peste 3 miliarde de euro pentru contracte pentru diferență

Ministerul Energiei a sprijinit investițiile în producția de energie regenerabilă prin cofinanțarea cheltuielilor de capital. Bușoi a indicat proiectul finanțat prin PNRR, în valoare de peste 200 de milioane de euro, prin care au fost cofinanțate 30 de proiecte.

Autoritățile au finanțat, de asemenea, prin Fondul pentru Modernizare, mai multe proiecte destinate autoconsumului și producției de energie. Un alt instrument menționat de secretarul de stat este schema de contracte pentru diferență, pentru care valoarea depășește 3 miliarde de euro și care se întinde pe o perioadă de 15 ani.

„Desigur, am moştenit deja hidro-energia, care este regenerabilă. Vom continua să o extindem şi pe aceasta. Am avut unele probleme cu ONG-uri care au atacat unele proiecte. Acum legislaţia este diferită. Unele dintre aceste cazuri au fost deblocate, dar accentul se pune în principal pe solar, eolian şi geotermal, însă acesta din urmă mai mult pentru termoficare, mai puţin pentru producţia de electricitate.

Aici, Ministerul Energiei a sprijinit producţia de electricitate din surse regenerabile prin cofinanţarea CAPEX. Am avut un proiect în PNRR de peste 200 de milioane de euro, cu 30 de proiecte cofinanţate. Avem mai multe proiecte finanţate din Fondul de Modernizare pentru autoconsum, dar şi pentru producţie, şi avem o schemă foarte de succes de contracte pentru diferenţă de peste 3 miliarde de euro pentru următorii 15 ani, în trei scheme diferite, care oferă certitudine şi garantează un preţ de strike pentru investiţiile în energie regenerabilă”, a mai Cristian Bușoi.

Stocarea energiei, o nouă prioritate

Pe lângă dezvoltarea producției din surse regenerabile, autoritățile își vor concentra următoarele proiecte și pe stocarea energiei. Bateriile reprezintă principala soluție avută în vedere, însă planurile includ și stocarea hidro.

„Ne vom concentra, în săptămânile şi lunile următoare, pe stocare, în principal baterii, dar nu numai. Bineînţeles, stocarea hidro este, de asemenea, parte a proiectelor pe care Ministerul Energiei le va implementa în lunile şi anii care urmează. Aceasta va fi anunţată în curând prin viitorul Fond de Modernizare. Cel mai probabil va fi un Memorandum în această săptămână. Ne-am angajat cu peste 10 miliarde de euro în diferite programe.

Nu toate proiectele vor fi implementate pe deplin, dar avem nevoie de toate aceste proiecte: reţele de distribuţie electrică, producţie, transformarea complexului energetic Valea Jiului, contracte pentru diferenţă – toate acestea. Mai avem la dispoziţie puţin peste două miliarde şi trebuie să vedem unde ne concentrăm în următorii, să zicem, doi ani, pentru că proiectele trebuie finalizate în 2030. Deci, ultimele apeluri trebuie să înceapă cel târziu în 2028 pentru a fi gata la timp. Şi ne uităm la următorul cadru financiar multianual şi la fondurile de coeziune, dar şi la viitorul Fondului de Modernizare. Aici facem un lobby foarte puternic pe lângă Comisia Europeană, instituţiile europene şi statele-membre pentru a continua în următorul deceniu, poate un pic diferit, legat de reforme, cu termene mai stricte, aşa cum a funcţionat PNRR”, mai susține Bușoi.

Din fondurile disponibile mai sunt puțin peste două miliarde de euro

Secretarul de stat a precizat că România și-a asumat deja peste 10 miliarde de euro pentru diferite programe. Printre proiectele menționate se numără investițiile în rețelele de distribuție a energiei electrice, capacitățile de producție, transformarea complexului energetic Valea Jiului și contractele pentru diferență.

Din fondurile disponibile mai sunt puțin peste două miliarde de euro, iar autoritățile trebuie să stabilească prioritățile pentru următorii aproximativ doi ani. Termenele sunt legate de obiectivul ca proiectele să fie finalizate până în 2030, motiv pentru care ultimele apeluri de finanțare ar trebui lansate cel târziu în 2028.

Autoritățile urmăresc, totodată, viitorul cadru financiar multianual, fondurile de coeziune și evoluția Fondului pentru Modernizare. Potrivit lui Bușoi, România susține continuarea acestor mecanisme de finanțare și în următorul deceniu, cu posibile modificări legate de reforme și termene de implementare. Conferința dedicată eficienței energetice a fost organizată marți de AHK România și a reunit decidenți și experți din domeniu.