Europa intră în iarnă cu depozitele de gaze mai goale. Care este situația din România

Europa se apropie de ultimele săptămâni ale perioadei de umplere a depozitelor de gaze cu stocuri mai mici decât în anii precedenți și cu prețuri care au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

Semnalul care îngrijorează Europa înainte de iarnă. Depozitele de gaze au rămas mult sub nivelul obișnuit

Analiștii avertizează că, în cazul unei ierni reci și al menținerii perturbărilor exporturilor de gaze naturale lichefiate din Orientul Mijlociu, prețurile europene ar putea depăși din nou pragul de 100 de euro/MWh. România se află peste media europeană în privința gradului de umplere, susținută de producția internă, însă depozitele sale sunt mai puțin încărcate decât în ultimii doi ani.

Contractele futures pentru gazul european TTF, principalul reper al pieței continentale, au trecut marți de 68 de euro/MWh, atingând cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023. Ulterior, cotațiile au cedat o parte din creștere.

Într-un scenariu caracterizat de temperaturi scăzute și ofertă limitată, prețurile ar putea ajunge în această iarnă la 90-120 de euro/MWh, potrivit estimării lui Tancrede Fulop, analist senior la Morningstar, citat de CNBC.

Goldman Sachs avertizează că, dacă exporturile de LNG din Orientul Mijlociu își vor reveni lent și recuperarea va avea loc abia pe parcursul anului 2027, piața europeană ar putea avea nevoie de prețuri de peste 100 de euro/MWh pentru a concura cu Asia și pentru a atrage suficiente transporturi de LNG, în special din Statele Unite.

Depozitele europene au ajuns la aproximativ 63%

Cantitatea de gaze deja acumulată pentru sezonul rece reprezintă principala problemă pe termen scurt. Depozitele Uniunii Europene sunt umplute în proporție de aproximativ 63%, față de circa 76% în aceeași perioadă a anului trecut. Cu doi ani în urmă, gradul de umplere se situa la aproximativ 92%.

Evoluția este rezultatul mai multor factori care au influențat consumul și producția de energie în perioada de vară. Temperaturile foarte ridicate au dus la creșterea consumului de electricitate pentru răcire, producția eoliană a fost mai redusă în anumite intervale, iar mai multe centrale nucleare europene și-au diminuat producția.

În aceste condiții, centralele pe gaze au fost utilizate mai intens, inclusiv în lunile în care, în mod normal, cantități importante de gaze sunt introduse în depozite pentru sezonul rece.

Peste această situație s-a suprapus criza din Strâmtoarea Ormuz

Exporturile Qatarului, care înaintea conflictului asigura aproximativ o cincime din cantitatea de LNG comercializată la nivel mondial, au scăzut cu 96%. În ultimele șase luni, Qatarul a exportat doar 18 cargouri de LNG, comparativ cu 509 în perioada similară a anului precedent, potrivit datelor citate de Reuters.

Statele Unite au acoperit o parte din deficit, însă gazul natural lichefiat american este disputat atât de cumpărătorii europeni, cât și de cei asiatici. Exporturile americane au atins niveluri record în 2026, cu o creștere de 23% în primele șapte luni ale anului față de aceeași perioadă din 2025.

Morningstar estimează că Europa ar putea avea nevoie de aproximativ 64 de miliarde de metri cubi de LNG american dacă aprovizionarea din celelalte surse va rămâne redusă. Cantitatea ar echivala cu aproximativ 77% din exporturile totale ale Statelor Unite, ceea ce ar intensifica rivalitatea pentru gazul disponibil între Europa și Asia.

Pentru a atrage un asemenea volum de LNG american, cumpărătorii europeni ar trebui să ofere prețuri mai atractive decât cei asiatici, într-o piață în care disponibilitatea transporturilor rămâne dependentă de evoluția cererii și a fluxurilor globale.

România are 68% în depozite, față de 82% anul trecut

România nu a reușit nici ea să refacă stocurile în ritmul înregistrat în anii precedenți. Cele mai recente date indică un grad de umplere de aproximativ 68%, nivel care depășește media Uniunii Europene, dar rămâne considerabil sub cel consemnat în aceeași perioadă din 2025, de aproximativ 82%.

În 2024, situația era și mai favorabilă, când depozitele României erau umplute în proporție de aproximativ 90%. Diferența față de anii anteriori este relevantă pentru pregătirea sezonului rece, în condițiile în care stocurile trebuie să atingă anumite niveluri până la începutul și mijlocul toamnei.

Pentru actualul ciclu de înmagazinare, legislația românească stabilește o traiectorie de 84% la 1 septembrie și de 90% la 1 noiembrie. Cu doar câteva zile înainte de primul termen, gradul de umplere este, astfel, cu aproximativ 16 puncte procentuale sub nivelul prevăzut pentru începutul lunii septembrie.

Ministerul Energiei a solicitat companiilor să accelereze ritmul injecțiilor. Secretarul de stat Cristian Bușoi a declarat că, la ultimul „Comandament pe gaz”, operatorilor care au obligații de înmagazinare li s-a recomandat să depășească inclusiv nivelul minim stabilit de legislație.

Autoritățile indică producția internă drept unul dintre avantajele României în raport cu alte state europene. Potrivit lui Bușoi, România are în prezent cea mai mare producție de gaze naturale dintre statele membre ale Uniunii Europene. Poziția României este așteptată să se consolideze începând din 2027, odată cu intrarea în producție a proiectului offshore Neptun Deep, care urmează să contribuie la creșterea producției interne de gaze naturale.

Gazul din România a trecut de 350 de lei/MWh

Creșterea tensiunilor de pe piața europeană se reflectă deja și în România. Prețul mediu spot al gazului livrat miercuri pe Bursa Română de Mărfuri a urcat la 352 de lei/MWh, după ce a depășit pragul de 350 de lei/MWh.

Nivelul reprezintă cea mai mare valoare înregistrată în România în această perioadă a anului, cu excepția lui 2022, anul izbucnirii războiului pe scară largă din Ucraina. Atunci, cotațiile au depășit temporar 1.000 de lei/MWh.

Prețurile ridicate complică și procesul de refacere a stocurilor. Companiile trebuie să cumpere în prezent gaz la valori ridicate pentru a-l introduce în depozite și a-l păstra până în lunile reci.

Operațiunea presupune și un risc comercial, deoarece nu există garanția că prețul gazului din timpul iernii va fi suficient de mare pentru a compensa costurile suportate pentru achiziția și depozitarea gazului.

Cum sunt protejate facturile gospodăriilor

Consumatorii casnici din România sunt mai puțin expuși direct la variațiile pieței decât industria. Pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 este aplicat un mecanism tranzitoriu prin care producătorii interni trebuie să livreze cantitățile destinate populației și încălzirii acesteia la 110 lei/MWh.

Prețul final plătit de gospodării este stabilit potrivit formulei aprobate de Guvern. Calculul include costul de achiziție, tarifele reglementate, componenta de furnizare, taxele și accizele. Mecanismul limitează transmiterea imediată a creșterilor de pe piața europeană către facturile consumatorilor casnici. Pentru industrie și pentru ceilalți consumatori care sunt mai expuși pieței libere, scumpirea gazului poate fi resimțită mai rapid.

Costurile suplimentare suportate de consumatorii industriali pot ajunge ulterior în prețurile bunurilor și serviciilor. Ministerul Energiei a precizat că, pentru această categorie de consumatori, ar putea fi analizate măsuri de sprijin care să fie compatibile cu regulile europene.

Presiunea asupra sistemului energetic românesc ar putea crește și ca urmare a evoluțiilor structurale ale consumului. Ministerul Energiei estimează o creștere a necesarului de gaze odată cu intrarea în funcțiune a noilor capacități pe gaze de la Mintia, Iernut, Constanța și Arad, precum și prin racordarea unor noi consumatori casnici.

Vremea și aprovizionarea prin Ormuz, decisive pentru iarnă

Pentru piața europeană, evoluția din următoarele luni va depinde în principal de condițiile meteorologice și de ritmul în care vor reveni exporturile de LNG prin Strâmtoarea Ormuz.

O revenire semnificativă a fluxurilor din zona Golfului înainte de sezonul rece, asociată unor temperaturi moderate, ar reduce presiunea asupra aprovizionării europene. În schimb, menținerea unor fluxuri limitate, combinată cu mai multe perioade de ger în lunile ianuarie și februarie, ar putea accentua competiția pentru transporturile de LNG. Într-un asemenea scenariu, nivelul redus al gazelor stocate ar putea amplifica presiunea asupra pieței europene și ar putea împinge cotațiile către sau peste pragul de 100 de euro/MWh.

Situația intervine în același timp cu schimbările planificate în politica energetică a Uniunii Europene. Blocul comunitar a decis eliminarea treptată a gazelor rusești, iar interdicția totală pentru importurile de LNG din Rusia urmează să intre în vigoare la începutul anului 2027. Importurile de gaze rusești prin conducte urmează, de asemenea, să fie eliminate complet în toamna anului viitor.