Seceta care schimbă regulile în Europa. Ce nu mai pot acoperi fondurile UE

Seceta a devenit tot mai prezentă în agricultura europeană, însă mecanismele prin care UE intervine în astfel de situații sunt încă gândite mai ales pentru crize izolate. În această primăvară, ploile au lipsit în mai multe regiuni, iar culturile au ajuns să resimtă puternic lipsa apei și temperaturile ridicate, din Franța până în Cehia.

Rezervele de criză ale Europei nu au fost pregătite pentru actualele secete

În același timp, fondurile disponibile pentru sprijin sunt concepute în principal pentru dezastre punctuale, nu pentru o situație care se repetă de la un sezon la altul. Schimbările climatice au făcut ca sezoanele secetoase să fie atât de frecvente în Europa încât ajutorul financiar a devenit aproape o rutină, prin pachete naționale de salvare completate cu bani europeni.

În cea mai mare parte, aceste fonduri acoperă pierderile deja înregistrate de fermieri și contribuie mai puțin la capacitatea acestora de a trece peste următorul sezon dificil. Deși Uniunea Europeană alocă sume importante pentru agricultură, fermierii nu au garantat un sprijin financiar automat în cazul unei secete.

Fiecare intervenție este decisă separat, în funcție de situație. Comisia Europeană susține că un fond permanent de dimensiuni suficiente nu poate fi susținut fără contribuții mai mari din partea statelor membre, însă până acum nu există un angajament în acest sens, scrie Politico.

Europa intră într-un nou sezon al secetei. Fondul care ar trebui să ajute fermierii are o problemă

În Cehia, în lunile martie și aprilie au fost înregistrate doar 32 de milimetri de precipitații, ceea ce a reprezentat cea mai secetoasă primăvară din ultimii peste 60 de ani. Temperaturile ridicate care au urmat au dus valorile măsurate la nivelul terenurilor agricole peste 50 de grade Celsius.

„În unele cazuri, câmpurile de porumb nu reușesc să producă nimic care să poată fi folosit ca furaj pentru animale”, a declarat Jan Doležal, reprezentant al lobby-ului agricol din Camera Agrară a Republicii Cehe. El a precizat că speră ca Uniunea Europeană să contribuie la acoperirea pagubelor în toamnă.

Problema modului în care Europa ar trebui să răspundă acestui ciclu, în care pagubele apar mai întâi, despăgubirile vin ulterior, iar situația se poate repeta în sezonul următor, se află printre disputele legate de negocierile pentru următorul buget agricol pe termen lung al UE.

Una dintre temele importante este viitorul unui fond de urgență de dimensiuni reduse, destinat situațiilor de prăbușire a piețelor. Fondul ar putea fi folosit pentru probleme precum scăderea prețurilor, creșterea importurilor ieftine sau focarele de boli. Pagubele provocate de fenomenele meteorologice extreme pot fi acoperite, însă numai dacă acest lucru este aprobat de Comisie, de la caz la caz.

O nouă dispută privind fondul de urgență

Majoritatea guvernelor din țările afectate de secetă vor ca recoltele distruse de fenomenele meteorologice să fie recunoscute drept un factor standard care permite activarea ajutorului. Comisia Europeană răspunde că niciun nivel realist de finanțare nu ar fi suficient pentru a acoperi toate pagubele provocate de astfel de fenomene.

Chiar și 900 de milioane de euro nu ar ajunge, a declarat în iulie comisarul pentru agricultură Christophe Hansen. El a explicat că suma reprezintă propunerea Comisiei de a dubla resursele financiare actuale pentru situații de criză, dar a avertizat că „dacă trebuie să luăm în considerare tot ce cer [țările], ar fi ridicol de puțin”.

Hărțile europene privind seceta indică faptul că cele mai severe fenomene afectează direct centrul continentului. În Ungaria, producțiile agricole din această vară sunt estimate cu 10 până la 20% sub media ultimilor cinci ani.

Ministerul Agriculturii de la Budapesta susține că instrumentele existente nu au ținut pasul cu schimbările climatice. Potrivit instituției, sistemul de ajutor de urgență și cel de asigurare trebuie reconstruite pentru condițiile unei Europe mai calde, cu un sprijin financiar european mai consistent, astfel încât fermierii să primească ajutor „mai rapid și mai previzibil”.

Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Croația și România se numără printre statele care cer ca sprijin

Ungaria, alături de alte șase țări afectate de secetă, a susținut o declarație adoptată în iunie, prin care sunt solicitate mai multe modificări pentru succesorul actualului fond de urgență.

Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Croația și România se numără printre statele care cer ca sprijinul să acopere pagubele provocate de fenomenele meteorologice. Statele respective mai vor ca ajutorul să poată fi acordat atunci când un fermier pierde o cincime din recoltă, față de pragul actual de o treime, și ca plata să poată fi făcută înainte de finalizarea tuturor documentelor necesare.

În declarația lor, aceste state au arătat că „ajutorul vine prea târziu”. Christophe Hansen susține, în schimb, că resursele disponibile ar trebui orientate mai mult către soluții pe termen lung și mai puțin către acoperirea exclusivă a pierderilor fermierilor.

Printre variantele analizate se află investițiile în infrastructura de irigații și în sisteme de gestionare a apei, menite să reducă efectele secetei. O altă idee este o campanie de asigurare realizată împreună cu Banca Europeană de Investiții, prin care perioadele dificile să fie acoperite prin prime de asigurare, și nu prin apelarea constantă la fonduri de urgență.

Țările afectate nu au aceeași strategie

Comisarul european pentru agricultură consideră că resursele disponibile nu vor fi suficiente fără contribuții mai mari din partea statelor membre mai bogate la bugetul comun al Uniunii Europene. „nu vom găsi niciodată suficienți bani”, a spus el, în condițiile în care aceste state insistă până acum ca suma solicitată pentru bugetul european să fie redusă.

Discuția privind fondurile destinate secetei este astfel legată direct de negocierile mai ample privind prioritățile și dimensiunea viitorului buget european. Nu toate statele afectate de secetă susțin însă ideea unui acces mai simplu la fondurile de urgență.

În Franța, temperaturile ridicate au afectat culturile de porumb exact în perioada înfloririi, iar boabele nu s-au mai format. Până la jumătatea lunii iulie, fermierii recoltau plantele pentru a le folosi ca hrană pentru animale.

Sectorul agricol se așteaptă la cea mai mică recoltă de porumb din ultimii 25 de ani, cu o reducere estimată la 30% într-un singur an. Cu toate acestea, Ministerul Agriculturii din Franța consideră că fondurile europene de criză trebuie să rămână dedicate șocurilor de pe piață.

Fermierii, nemulțumiți  cuprivire la măsurile de prevenție

Potrivit ministerului francez, riscurile provocate de schimbările climatice ar trebui gestionate prin instrumente dedicate, precum asigurarea subvenționată a culturilor. Poziția Franței diferă astfel de cea a statelor din Europa Centrală și de Est care cer extinderea condițiilor de acces la fondurile de urgență.

Pentru ministrul polonez al Agriculturii, Stefan Krajewski, fondurile de urgență și instrumentele destinate gestionării riscurilor pe termen lung au roluri diferite, dar pot funcționa împreună.

În rândul organizațiilor de fermieri, criticile privind măsurile de prevenție nu vizează atât necesitatea acestora, cât modul în care sunt introduse. Fermierii sunt obligați să adopte practici noi, în loc să primească sprijin financiar pentru implementarea lor.

În Germania, nivelul scăzut al Rinului a determinat navele de marfă să transporte încărcături mai mici, ceea ce a dus la creșterea costurilor pentru transportul cerealelor și furajelor. Asociația Fermierilor Germani susține orientarea către prevenție și adaptare, cu condiția ca aceasta să fie susținută prin „investiții”, nu prin „obligații”, a declarat șefa organizației, Stefanie Sabet.