Țara care ar putea rezista unei catastrofe globale. De ce este considerată un refugiu sigur

Există numeroase scenarii care ar putea provoca perturbări majore la nivel mondial, de la un conflict nuclear și schimbările climatice până la pandemii, dezvoltarea inteligenței artificiale sau erupțiile unor vulcani periculoși.

Dacă ar veni apocalipsa, aici ar putea fi cele mai mari șanse de supraviețuire. Studiul care atrage atenția

În cazul producerii unui dezastru global fără precedent, întrebarea privind locul în care oamenii ar avea cele mai mari șanse de a găsi adăpost și de a supraviețui unei perioade de criză devine una relevantă pentru cercetarea privind reziliența societăților.

Un studiu publicat în revista Global Challenges a analizat această problemă și a identificat Australia drept țara care apare cel mai frecvent în cercetările de specialitate ca fiind rezistentă la riscuri catastrofale globale.

„Australia este probabil cel mai rezistent loc de pe Pământ când vine vorba de riscuri catastrofale globale”, explică cercetătorii într-o lucrare condusă de primul autor și omul de știință în domeniul mediului Florian Ulrich Jehn de la Universitatea din Hagen, Germania și publicată de sciencealert.com.

Australia nu este ferită de toate amenințările

Evaluarea nu înseamnă însă că Australia ar fi complet protejată în cazul unei catastrofe globale. Cercetătorii subliniază că nicio țară nu este lipsită de vulnerabilități, iar avantajele geografice, economice sau industriale pot deveni, în anumite situații, surse de risc.

Jehn și colegii săi au analizat literatura științifică referitoare la riscurile catastrofale globale, trecând în revistă sute de studii și rapoarte despre posibile consecințe ale unor evenimente precum impactul asteroizilor, erupțiile vulcanice, atacurile cibernetice de amploare sau amenințările reprezentate de boli.

Cercetătorii împart aceste riscuri în trei categorii principale, fiecare având mecanisme diferite prin care poate afecta societatea și capacitatea acesteia de a-și menține funcțiile esențiale. Prima categorie este reprezentată de scenariile de reducere bruscă a luminii solare, cunoscute sub denumirea ASRS. Acestea presupun situații în care lumina solară este blocată rapid de factori precum erupțiile vulcanice, o iarnă nucleară sau norii formați după impactul unui asteroid.

A doua categorie, denumită pierderi catastrofale globale ale infrastructurii (GCIL), se referă la evenimente care afectează sistemele esențiale ale societății. Printre acestea se numără energia electrică, transporturile și producția de alimente, iar cauzele pot include furtuni geomagnetice, atacuri cibernetice, pandemii sau impulsuri electromagnetice de mare altitudine (HEMP).

Ce înseamnă riscul biologic catastrofic global

A treia categorie este Riscul Biologic Catastrofic Global (GCBR). Termenul este folosit pentru amenințări biologice de amploare, naturale sau provocate de oameni, care pot produce victime în masă și perturbări severe ale societății, de la nivel continental până la nivel global.

Pe lângă clasificarea acestor amenințări, oamenii de știință au analizat și conceptul de reziliență. În acest context, reziliența reprezintă capacitatea unei societăți de a păstra funcțiile critice și de a proteja bunăstarea populației atunci când este confruntată cu perturbări severe.

Evaluarea a luat în calcul factori geografici, instituționali și legați de infrastructură. Izolarea geografică, accesul la resurse, capacitatea industrială și posibilitatea de a asigura necesarul de hrană sunt câteva dintre elementele analizate în raport cu diferitele scenarii de risc.

Australia se remarcă în literatura analizată datorită poziției sale geografice, producției agricole, resurselor de combustibili fosili și capacității industriale. Aceste caracteristici îi pot oferi avantaje în anumite scenarii în care alte state ar fi mai expuse.

„Niciun loc de pe Pământ nu este rezistent la toate riscurile catastrofale globale, dar Australia este țara cel mai frecvent identificată ca fiind rezistentă”, explică cercetătorii.

„Chiar și această țară este însă vulnerabilă la anumite pericole și depinde de comerțul internațional continuu cu combustibil, medicamente și îngrășăminte.”

Izolarea geografică, avantaj și vulnerabilitate

Potrivit analizei, Australia este singura țară identificată direct ca fiind rezistentă la toate cele trei categorii de riscuri catastrofale globale. Cercetătorii atrag însă atenția că aceleași caracteristici care oferă protecție în anumite situații pot genera vulnerabilități în fața altor amenințări.

În general, statele tind să fie considerate mai rezistente atunci când sunt democratice, mai bogate și au niveluri mai reduse de inegalitate. O bază industrială extinsă, o influență guvernamentală ridicată, descentralizarea și diversitatea sunt, de asemenea, asociate cu o capacitate mai mare de a face față unor perturbări severe.

Poziția geografică este un alt factor important. Statele aflate în locații îndepărtate, inclusiv insulele mari, pot avea avantaje în cazul anumitor amenințări. Totodată, dependența redusă de comerțul internațional sau existența unor parteneri comerciali aflați în apropiere pot contribui la reziliență.

În cazul Australiei, statutul de insulă de mari dimensiuni poate facilita izolarea de anumite amenințări. În același timp, această caracteristică accentuează dependența de comerțul internațional pentru anumite produse esențiale, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate în situația unei perturbări prelungite a schimburilor comerciale.

Australia, avantaje importante în fața unei crize

În evaluarea generală, Australia este identificată de cercetători drept una dintre cele mai rezistente națiuni în raport cu riscurile catastrofale globale, în ciuda vulnerabilităților sale. „Deși Australia are probleme evidente legate de consecințele schimbărilor climatice , aceasta se situează bine în evaluarea noastră”, spune Jehn.

„Australia produce o cantitate incredibilă de alimente, are o industrie internă și un sector minier extinse. De asemenea, este o țară bogată și are o democrație destul de stabilă – toate acestea fac o țară mai rezistentă.”

Pe lista statelor identificate frecvent ca fiind rezistente se află și Noua Zeelandă, Japonia, Elveția și Argentina. Cercetătorii precizează însă că niciuna dintre aceste țări nu este protejată de toate tipurile de amenințări analizate.

Mai multe dintre statele menționate, cu excepția Elveției, au linii de coastă extinse, ceea ce le poate expune tsunamiurilor generate de apropierea unui obiect de mari dimensiuni de Pământ. În același timp, mai multe dintre ele ar putea fi afectate de erupțiile unor vulcani din Asia de Sud-Est și America de Sud.

„Toate țările menționate cel mai des, cu excepția Elveției, au linii de coastă lungi care ar putea fi afectate de tsunami-uri de la un obiect din apropierea Pământului. Toate, cu excepția Elveției, ar putea fi afectate de erupția unuia dintre numeroșii vulcani din Asia de Sud-Est și America de Sud, așa cum s-a întâmplat cu Tambora în 1815. Toate depind de comerț. Nu există niciun loc pe Pământ care să fie un refugiu complet față de GCR”, scriu autorii studiului.

Statele rezistente ar putea susține răspunsul global

Cercetătorii consideră că identificarea unor state cu o reziliență structurală ridicată, precum Australia și Noua Zeelandă, poate avea relevanță și pentru pregătirea unor răspunsuri la nivel internațional.

Aceste țări ar putea, de exemplu, să găzduiască stocuri de alimente sau bănci de semințe. Capacitatea lor industrială ar putea contribui, de asemenea, la menținerea unor funcții esențiale în timpul unei catastrofe globale.

Potrivit cercetării, astfel de caracteristici ar putea permite acestor state să joace un rol important în organizarea unui răspuns internațional în cazul producerii unui dezastru de amploare.

O altă idee subliniată de cercetători este importanța pregătirii înainte ca un astfel de eveniment să se producă. Unele riscuri pot apărea fără avertisment sau nu pot fi eliminate cu mijloacele disponibile în prezent.  „Prevenția este întotdeauna preferabilă rezilienței”, explică autorii.