O nouă insulă ar putea apărea în Oceanul Pacific. O erupție submarină îi pune în alertă pe oamenii de știință
SURSA FOTO: NASA - Formarea unei noi insule
O posibilă nouă insulă se poate forma în Marea Bismarck, la nord de Papua Noua Guinee, după o erupție vulcanică submarină detectată în luna mai. Activitatea este urmărită permanent cu ajutorul sateliților NASA și ai Agenției Spațiale Europene. Cercetătorii spun că fenomenul ar putea oferi o oportunitate rară de a studia nașterea și evoluția unei mase de uscat încă din primele sale etape.
Cum a fost identificată zona în care s-ar putea forma o nouă insulă
Posibila apariție a unei noi insule este analizată după ce, de la începutul lunii mai, sateliții au urmărit o erupție vulcanică produsă într-un bazin marin adânc din Marea Bismarck, situată la nord de Papua Noua Guinee.
Evenimentele au început pe 8 mai, când seismometrele au înregistrat o succesiune de cutremure în centrul Mării Bismarck. La scurt timp, imaginile satelitare au confirmat existența unei erupții submarine.
Fenomenul a scos însă la iveală și o limitare importantă a cunoașterii fundului oceanic. În lipsa unor hărți batimetrice de înaltă rezoluție, cercetătorii nu au putut stabili cu precizie ce structură vulcanică se afla în zonă înainte de erupție.
Regiunea este caracterizată de un relief submarin extrem de complex, cu falii tectonice, rifturi, abrupturi, formațiuni vulcanice și zone active de subducție și expansiune a scoarței oceanice.
Din analiza imaginilor satelitare, oamenii de știință au concluzionat că erupția pare să se fi produs de-a lungul dorsalei Titan, aflată la contactul dintre două plăci tectonice submarine. Totuși, nu există încă informații clare despre forma vulcanului, adâncimea gurii active sau momentul ultimei sale erupții.
În ciuda acestor necunoscute, cercetătorii consideră că evenimentul oferă o oportunitate științifică deosebită.
„Vestea bună este că există oportunități uriașe de explorare și învățare utilizând atât platforme satelitare guvernamentale, cât și comerciale, deja aflate pe orbită”, a explicat Jim Garvin, cercetător șef la Centrul Goddard Space Flight al NASA.
Sateliții au surprins semnele erupției pe măsură ce magma s-a apropiat de suprafață
În zilele care au urmat, mai multe misiuni spațiale au documentat evoluția fenomenului.
Pe 9 mai, sateliții Aqua și Terra ai NASA au surprins coloane albe de material vulcanic ridicându-se de la suprafața apei. Alte observații din spațiu au arătat că aceste panașe s-au extins pe mai mulți kilometri în atmosferă.
În aceeași perioadă, satelitul PACE a detectat modificări evidente ale culorii apei și perturbări ale suprafeței marine în jurul locului unde se producea erupția.
Până pe 10 și 11 mai, activitatea vulcanică s-a apropiat și mai mult de suprafața oceanului. Evoluția a fost surprinsă în imagini cu rezoluție ridicată realizate de satelitul Sentinel-2 al Agenției Spațiale Europene și de sateliții Landsat 9 ai NASA și USGS.
Pe 12 mai, camerele în infraroșu ale satelitului Suomi NPP au identificat anomalii termice pe o suprafață de aproximativ șapte kilometri pătrați.
Analiza imaginilor termice i-a determinat pe cercetători să concluzioneze că magma se află la o adâncime mult mai mică decât se estima inițial. În acest context, Simon Carn, vulcanolog la Michigan Tech, a explicat:
„Trebuie să existe mult material fierbinte în apropierea suprafeței pentru a genera atâtea anomalii termice. Acest lucru sugerează o fază de erupție destul de puțin adâncă – mult mai puțin adâncă decât ceea ce sugerează batimetria existentă, care arată adâncimi ale apei de câteva sute de metri sau mai mult”.
În paralel, cercetătorii au observat acumulări extinse de piatră ponce plutitoare, dispuse în benzi lungi și transportate de curenții de suprafață. Referindu-se la evoluția fenomenului, Garvin a declarat:
„Așteptăm cu nerăbdare să vedem dacă o nouă insulă este pe cale să se nască – ceva ce rareori am putut observa cu sateliții, chiar acum”.
Ce scenarii iau în calcul vulcanologii după această erupție submarină
Specialiștii apreciază că evoluția fenomenului va depinde de modul în care magma va continua să interacționeze cu apa oceanului.
Dacă materialul vulcanic va continua să se acumuleze, se poate forma un con de tuf, un tip de vulcan cu aspect abrupt și crater în formă de bol, rezultat din contactul direct dintre magma fierbinte și apa mării. În schimb, noua formațiune ar putea fi instabilă și s-ar putea prăbuși sau eroda într-un interval relativ scurt.
O altă posibilitate este ca erupția să devină mai explozivă, dacă apa de mare va pătrunde în camera magmatică aflată la mică adâncime.
Potrivit cercetătorilor, caracterul relativ moderat al erupției ar putea fi explicat prin faptul că aceasta este asociată unei creste vulcanice aflate la intersecția unei falii transformante și a unui centru de extindere din arcul posterior, o configurație frecvent întâlnită în cazul vulcanilor submarini.
„Centrele de răspândire sunt asociate cu o activitate explozivă mai puțin intensă, în timp ce cele mai explozive erupții au loc de obicei de-a lungul zonelor de subducție și implică stratovulcani mari”, a explicat Carn.
O eventuală insulă le-ar permite cercetătorilor să urmărească evoluția unui teritoriu nou
În acest moment, oamenii de știință nu pot estima cât timp va continua activitatea vulcanică.
Datele istorice arată că o erupție produsă în aceeași zonă, în 1972, a durat doar patru zile. În schimb, un alt episod vulcanic, desfășurat în 1957 în strâmtoarea Sfântul Andrei, aflată la aproximativ 100 de kilometri distanță, s-a întins pe aproape patru ani.
Jim Garvin și echipa sa vor continua monitorizarea permanentă a fenomenului cu ajutorul sateliților.
Dacă o nouă insulă va ieși la suprafață, cercetătorii vor putea studia în timp real modul în care aceasta este colonizată de plante și animale, precum și efectele precipitațiilor, ale meteorizării chimice și ale proceselor naturale de eroziune.
„Această nouă erupție ar putea reprezenta o oportunitate și mai bună pentru explorarea «insulelor-naut», în timp ce ne pregătim să ne întoarcem pe Lună cu femei și bărbați prin intermediul sondei Artemis IV”, a spus Garvin.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.