Care sunt cele mai bogate țări din lume. Clasamentul care răstoarnă ierarhiile mondiale

O țară bogată este evaluată adesea prin indicatori economici precum PIB-ul pe locuitor sau averea medie, însă noul Raport Global privind Averea publicat de UBS arată că aceste date nu reflectă întotdeauna realitatea trăită de populație. Analiza evidențiază diferențe majore între averea medie și averea mediană, oferind o imagine mai fidelă asupra nivelului de prosperitate. Raportul apare într-un moment în care economia mondială, inteligența artificială și tensiunile comerciale alimentează noi dezbateri despre ce înseamnă, în fapt, bunăstarea unei societăți.

De ce o țară bogată nu poate fi evaluată doar prin averea medie sau PIB-ul pe locuitor

Noul Raport Global privind Averea, realizat de UBS, arată că, la nivel mondial, patrimoniul populației a continuat să crească în 2025. Potrivit documentului, pentru fiecare 10 dolari deținuți la începutul anului, averea globală a crescut cu puțin peste un dolar până la finalul perioadei analizate.

Raportul evidențiază faptul că averea medie a depășit pragul de 500.000 de dolari în șapte state. Totuși, specialiștii atrag atenția că acest indicator poate fi influențat puternic de existența unui număr redus de persoane extrem de bogate, ceea ce poate crea impresia unei prosperități generalizate care nu reflectă situația majorității populației.

În prefața raportului este subliniată și dimensiunea psihologică a percepției asupra bunăstării.

„Oamenii tind să se gândească la averea lor în raport cu averea altora. Iar ceea ce cred oamenii poate avea un impact de anvergură”, a scris economistul-șef al băncii.

Pentru a oferi o imagine mai apropiată de realitatea economică, UBS utilizează și indicatorul averii mediane, care reflectă situația persoanei aflate la mijlocul distribuției averii și reduce influența averilor foarte mari.

Diferențele dintre cele două clasamente sunt semnificative. Statele Unite ocupă locul al doilea la nivelul averii medii, însă coboară până pe poziția a 28-a în clasamentul bazat pe averea mediană. În schimb, Belgia urcă de pe locul 11 în clasamentul averii medii până pe locul al doilea în funcție de averea mediană, iar Italia avansează de pe locul 23 până pe poziția a 11-a.

Publicarea raportului vine la scurt timp după apariția unui editorial în presa americană care susținea că Europa ar fi devenit mai săracă în comparație cu Statele Unite, folosind drept principal argument PIB-ul pe cap de locuitor. UBS arată însă că un singur indicator statistic nu este suficient pentru a descrie nivelul real al prosperității.

Exemplele oferite de analiză susțin această idee. Finlanda, clasată de opt ani consecutiv printre cele mai fericite țări din lume, are o avere pe locuitor cu aproximativ 60% mai redusă decât cea a Statelor Unite. În același timp, în Spania, unde averea pe cap de locuitor este cu peste 130% mai mică decât în SUA, aproape două treimi dintre persoanele intervievate apreciază că situația lor financiară este bună sau foarte bună.

Raportul amintește și cazul Chinei, unde costul carburanților poate depăși nivelul din Statele Unite, însă transportul public, mesele la restaurant, divertismentul și educația universitară sunt considerabil mai accesibile. În aceste condiții, percepția asupra bunăstării este influențată nu doar de venituri, ci și de costul vieții și de puterea reală de cumpărare.

Inteligența artificială și războaiele comerciale schimbă modul în care este definită prosperitatea

Analiza economică reunește și o serie de evoluții care pot influența percepția asupra bunăstării în următorii ani, în special dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și intensificarea disputelor comerciale dintre marile economii.

Pe fondul extinderii tehnologiilor bazate pe inteligență artificială, cresc și îngrijorările privind efectele asupra pieței muncii. Un articol publicat de The Washington Post citează avertismente potrivit cărora automatizarea ar putea genera reduceri semnificative de personal și tensiuni sociale, motiv pentru care mai mulți foști oficiali americani încearcă să identifice soluții care să limiteze impactul acestor transformări.

În paralel, dezvoltarea infrastructurii necesare inteligenței artificiale are și consecințe asupra mediului. Potrivit unei analize publicate de Bloomberg, marile companii americane din tehnologie și-au majorat semnificativ emisiile de carbon în ultimul an, pe fondul construirii centrelor de date necesare funcționării noilor modele de inteligență artificială. În cazul uneia dintre companii, emisiile generate au fost echivalate cu cele produse anual de aproximativ 19 milioane de autoturisme alimentate cu benzină.

În același timp, tot mai multe voci susțin că beneficiile economice generate de inteligența artificială trebuie distribuite mai echitabil. Potrivit unei analize publicate de Project Syndicate, o parte dintre liderii din industria tehnologică promovează adoptarea rapidă a acestor tehnologii, însă o parte a opiniei publice privește cu scepticism promisiunile privind avantajele economice ale transformării digitale.

Pe agenda economiei mondiale rămân și disputele comerciale. Un articol publicat de The Economist susține că Europa riscă să reacționeze prea lent în competiția economică cu China și ar putea fi nevoită să adopte măsuri prin grupuri restrânse de state membre, fără a mai aștepta consensul întregii Uniuni Europene.

Schimbările climatice complică, la rândul lor, ecuația economică. Potrivit unei analize realizate de The Wall Street Journal, valurile de căldură tot mai intense sporesc cererea pentru aparate de aer condiționat fabricate în China, ceea ce face mai dificil obiectivul Europei de reducere a dependenței de produsele chinezești.

În același context, o analiză publicată de The Conversation amintește experiența Japoniei din perioada în care produsele sale ieftine dominau piețele occidentale. Autorii susțin că acordurile comerciale încheiate atunci au avut consecințe economice importante pentru Tokyo și arată că Beijingul nu pare dispus să accepte un scenariu similar în actualele negocieri comerciale.