Norvegia sfidează politicile de mediu ale UE. Țara nu mai vrea să fie „bateria verde” a Europei. Va continua forajele în Arctica pentru petrol și gaze naturale

Norvegia va continua să dezvolte resursele de petrol și gaze din Marea Barents, indiferent de poziția Uniunii Europene privind un posibil moratoriu asupra furnizării de hidrocarburi provenite din Arctica. Ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, a declarat că țara nu se mai consideră nici „bateria verde” a Europei, în contextul schimbărilor de pe piața energetică și al noilor realități geopolitice.

Norvegia sfidează poziția UE și continuă forajele în Arctica pentru petrol și gaze

După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, acoperind aproximativ 30% din necesarul de gaze atât al Uniunii Europene, cât și al Marii Britanii. Anul trecut, producția de gaze a Norvegiei s-a apropiat de niveluri record, iar producția de petrol a atins cel mai ridicat nivel din 2009.

Prognozele oficiale arată însă că producția de hidrocarburi ar putea scădea puternic după 2030, dacă nu sunt descoperite și dezvoltate noi resurse, conform Reuters.

În actualul context geopolitic și de securitate, precum și ținând cont de situația resurselor, ministrul norvegian consideră că menținerea activității în Marea Barents este în interesul atât al Norvegiei, cât și al Europei. Aasland a făcut aceste declarații într-un interviu acordat Reuters înaintea ONS, conferința bienală dedicată energiei organizată în Norvegia, care începe luni la Stavanger.

„În actualul context geopolitic și de securitate, precum și ținând cont de situația resurselor, consider că menținerea activității în Marea Barents servește atât intereselor Norvegiei, cât și celor europene”, a declarat Aasland într-un interviu acordat Reuters înaintea ONS, conferința bienală dedicată energiei din Norvegia, care începe luni la Stavanger.

UE susține în prezent un moratoriu asupra forajelor noi din motive de mediu

Uniunea Europeană susține în prezent interzicerea noilor foraje în Arctica din motive de mediu, însă analizează posibilitatea revizuirii acestei politici pe fondul preocupărilor privind securitatea energetică.

În același timp, Anders Opedal, directorul general al Equinor, cea mai mare companie petrolieră din Norvegia, susține că petrolul și gazul natural lichefiat provenite din Marea Barents pot fi transportate oriunde în lume dacă sunt respinse de piața europeană. În opinia sa, o astfel de situație ar afecta securitatea energetică a Europei, nu capacitatea Norvegiei de a-și valorifica resursele, deoarece țara dispune de flexibilitatea necesară pentru a găsi alte piețe.

Norvegia urmărește să mențină producția și exporturile de petrol și gaze la niveluri apropiate de cele actuale cel puțin până în 2035, iar exploatările din Marea Barents vor avea un rol esențial în atingerea acestui obiectiv.

Aasland consideră că, dacă Norvegia trebuie să rămână un furnizor pe termen lung de petrol și gaze pentru Europa, Arctica trebuie să facă parte din această discuție.

Activitățile susținute de Norvegia contribuie la menținerea locurilor de muncă și a comunităților

În discuțiile cu oficialii europeni, Norvegia a argumentat că zonele din Marea Barents deschise activităților petroliere sunt, la fel ca Marea Nordului, lipsite de gheață. Din acest motiv, autoritățile norvegiene susțin că respectivele regiuni sunt mai puțin expuse unor scurgeri de petrol și altor efecte asupra mediului. În plus, activitățile contribuie la menținerea locurilor de muncă și a comunităților din regiunile nordice ale Norvegiei, aflate la granița cu Rusia.

Ministrul norvegian consideră că argumentele țării sale sunt luate în considerare la Bruxelles, însă a subliniat că dezvoltarea resurselor din Marea Barents reprezintă un drept suveran al Norvegiei, chiar dacă Uniunea Europeană ar continua să susțină un moratoriu.

În acest scenariu, Norvegia ar continua să dezvolte aceste regiuni, iar Uniunea Europeană ar trebui să decidă dacă dorește să aplice un moratoriu asupra achizițiilor de petrol și gaze provenite de acolo.

Petrolul extras în Arctica ar putea fi comercializat pe piețele globale, indiferent de poziția UE. În ceea ce privește gazele naturale, acestea ar putea fi exportate în întreaga lume sub formă de gaz natural lichefiat, prin intermediul instalației LNG a Equinor de la Melkøya, în apropiere de Hammerfest.

Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a cerut la rândul său Uniunii Europene să își reconsidere opoziția față de noi proiecte petroliere și de gaze în Arctica. El consideră că viitoarele resurse vor fi necesare pentru asigurarea securității energetice.

Criticii acestei abordări susțin însă că noile proiecte din Arctica ar avea nevoie de mulți ani pentru a deveni operaționale și ar contribui prea puțin la rezolvarea problemelor energetice cu care Europa se confruntă pe termen scurt.

Norvegia renunță la ideea de „baterie verde” a Europei

Pe lângă petrol și gaze, Norvegia produce în majoritatea anilor un excedent de energie regenerabilă. Aceasta provine dintr-o rețea extinsă de rezervoare și cursuri de apă care alimentează centrale hidroelectrice. O parte din această energie este exportată către Europa prin intermediul cablurilor electrice transfrontaliere.

Norvegia s-a prezentat anterior drept „bateria verde” a Europei, însă ministrul Energiei consideră că această idee este depășită. În opinia sa, Norvegia nu poate echilibra singură piața europeană de electricitate.

Ideea de „baterie verde” a contribuit la dezvoltarea unor noi interconectoare de energie, inclusiv a legăturilor cu Marea Britanie și Germania. Aceste conexiuni au întâmpinat însă opoziție în Norvegia, în condițiile în care prețurile europene la electricitate au crescut.

„A fost o idee greșită”, a declarat Aasland.

Integrarea mai profundă în sistemul energetic european a făcut Norvegia mai vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor de pe continent. Aasland a precizat că Norvegia nu va construi noi interconectoare, însă rămâne angajată în cooperarea strânsă cu Europa în sectorul energetic.

Ministrul norvegian a îndemnat țările europene să își consolideze sursele stabile de energie

Ministrul norvegian a îndemnat țările europene să își consolideze sursele stabile de energie. Potrivit acestuia, sistemul energetic al continentului a fost slăbit de închiderea unor centrale pe cărbune și nucleare, precum și de lipsa investițiilor în noi capacități de producție pe bază de gaze.

Consolidarea surselor stabile de energie ar contribui la reducerea prețurilor și la crearea unei reciprocități mai mari în ceea ce privește fluxurile de electricitate dintre diferitele state. În viziunea ministrului norvegian al Energiei, viitorul aparține unui sistem energetic foarte puternic și integrat.

Guvernul Norvegiei cere Curții Supreme să anuleze decizia privind trei zăcăminte de petrol

Guvernul Norvegiei a cerut luni Curții Supreme a țării să anuleze o decizie a unei instanțe inferioare prin care au fost invalidate autorizațiile pentru trei zăcăminte de petrol. Cazul este atent urmărit deoarece ar putea schimba modul în care Norvegia aprobă noi proiecte petroliere, conform Reuters.

Dosarul pune față în față organizațiile de mediu și industria petrolieră norvegiană, care asigură jumătate din veniturile din export ale țării, dar și guvernul de la Oslo, a cărui politică urmărește prelungirea exploatării petrolului și gazelor naturale pentru următoarele decenii.

Două instanțe inferioare s-au pronunțat deja în favoarea organizațiilor Greenpeace și Young Friends of the Earth, după ce acestea au deschis procesul în 2023. Instanțele au constatat că Norvegia nu a evaluat în mod corespunzător impactul asupra mediului generat de cele trei zăcăminte.

Organizațiile de mediu susțin că autoritățile norvegiene nu au luat în calcul efectele asupra climei ale arderii petrolului și gazelor extrase din aceste zăcăminte. Este vorba despre emisiile cunoscute sub denumirea de emisii Scope 3. Activiștii contestă și încercările ulterioare ale autorităților de a remedia această problemă, pe care le consideră nevalabile.

Cazul vizează zăcământul Breidablikk, operat de Equinor, precum și zăcămintele Tyrving și Yggdrasil, administrate de Aker BP. Primele două se află deja în producție, în timp ce Yggdrasil urmează să intre în producție anul viitor.

Greenpeace consideră că o eventuală victorie la Curtea Supremă ar putea schimba definitiv politica petrolieră a Norvegiei. Organizația susține că politicienii norvegieni ar trebui să evalueze efectele pe termen lung ale exploatării și utilizării petrolului, inclusiv impactul asupra pierderilor de vieți omenești, incendiilor de pădure și topirii gheții.

Guvernul invocă securitatea energetică a Europei

Instanțele inferioare au refuzat însă să dispună oprirea producției în perioada în care procesul juridic continuă. Acestea au indicat, de asemenea, că guvernul ar putea încerca să remedieze deficiențele existente în procedurile de reglementare.

Poziția guvernului norvegian este că licențele pentru cele trei zăcăminte sunt valabile. Procurorul general al Norvegiei, Fredrik Sejersted, a avertizat că anularea acestora ar genera o situație complicată din punct de vedere juridic și politic, dar și în ceea ce privește securitatea energetică a Europei.

Norvegia produce aproximativ 2% din petrolul la nivel mondial și a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. Din acest motiv, țara are un rol important în asigurarea necesarului energetic european.

Audierea la Curtea Supremă este programată să dureze patru zile. O decizie în acest caz este așteptată la un moment dat în cursul acestui an.

Hotărârea Curții Supreme ar putea avea consecințe importante pentru industria petrolieră norvegiană și pentru modul în care autoritățile vor evalua și aproba viitoarele proiecte de exploatare a hidrocarburilor.