EXCLUSIV. Victor Negrescu, despre marile probleme ale PNRR. România și-a asumat prea multe obiective fără studii de impact

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a fost prezent în podcastul Picătura de Business, unde a oferit o perspectivă asupra modului în care a fost creat Mecanismul de Redresare și Reziliență și asupra felului în care România a gestionat această oportunitate de finanțare.

Victor Negrescu explică ce s-a întâmplat cu PNRR-ul României

În analiza prezentată pe canalul de YouTube „HAI România!”, primvicepreședintele PSD a evidențiat mai multe probleme legate de abordarea României. Printre acestea se numără asumarea unui număr excesiv de jaloane fără realizarea unor studii de impact, lipsa de coerență în proiectele incluse în plan și o negociere slabă cu Comisia Europeană.

Pentru a evalua dacă România a reușit să folosească resursele financiare puse la dispoziție prin PNRR sau dacă a eșuat în acest demers, Negrescu consideră necesară o analiză a începuturilor acestui mecanism. În opinia sa, trebuie înțeles care a fost scopul sistemului de finanțare, de ce a fost creat și ce ar fi trebuit să realizeze inclusiv în România.

„Eu cred că trebuie să discutăm astăzi și despre începutul acestui mecanism de redresare și reziliență pentru a înțelege care era scopul acestui sistem de finanțare, de ce a fost el creat și ce ar fi trebuit să facă inclusiv la noi în țară pentru a înțelege dacă am reușit să folosim aceste resurse financiare sau am eșuat”, a declarat Victor Negrescu.

Mecanismul a fost creat la nivelul UE ca răspuns la impactul provocat de pandemie

Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost creat la nivelul Uniunii Europene ca răspuns la impactul provocat de pandemia de COVID-19 asupra economiilor statelor membre. Criza sanitară a arătat că economiile europene nu erau suficient de bine pregătite pentru astfel de provocări.

În acest context, Europa a urmărit să asigure o infuzie importantă de capital destinată modernizării economiei europene și prevenirii intrării într-o perioadă de recesiune economică.

Spania și Italia au fost printre țările puternic afectate de criza provocată de pandemie. În acest context, premierul spaniol Pedro Sánchez a venit cu propunerea unui nou plan Marshall, bazat pe o infuzie masivă de capital pentru redresarea economiilor europene. Această idee a contribuit la apariția Mecanismului de Redresare și Reziliență.

La nivel european, mecanismul a presupus aproximativ 750 de miliarde de euro care au intrat sau ar fi trebuit să intre în economia europeană.

„Mecanismul de redresare și reziliență a fost creat la nivel european ca urmare a impactului generat de pandemie asupra economiilor noastre și am postat atunci că lucrurile nu funcționau, că nu eram pregătiți pentru aceste tipuri de provocări. Și Europa a dorit să vină cu o infuzie de capital pentru a moderniza economia europeană, dar și pentru a ne asigura că nu intrăm într-o zonă de recesiune economică.

În mod special, trebuie să spunem că în timpul pandemiei, Spania și Italia au fost afectate de respectiva criză și aici am avut premierul spaniol, Pedro Sánchez, care a venit cu această propunere să avem un nou plan Marshall, această infuzie de capital și această idee a generat acest mecanism de redesare și reziliență. La nivel european vorbim de aproximativ 750 de miliarde de euro care au intrat sau ar fi trebuit să intre în economia europeană și din discuțiile purtate între statele care aveau nevoie de bani și statele care contribuă mai mult la bugetul comun european a reieșit și această idee a condiționării finanțărilor de anumite reforme”, a mai spus vicepreședintele Parlamentului European.

Negocierile au dus și la introducerea condiționalității privind reformele

Negocierile dintre statele care aveau nevoie de finanțare și țările care contribuiau mai mult la bugetul comun al Uniunii Europene au dus și la introducerea condiționalității privind reformele.

Statele mai bogate au acceptat ideea unui împrumut comun pentru finanțarea mecanismului. Pentru prima dată în istorie, Uniunea Europeană s-a împrumutat în comun pentru a finanța un asemenea mecanism.

„Statele mai bogate au spus, ok, venim cu acest împrumut comun, pentru că Europa s-a împrumutat pentru prima dată în istorie pentru a finanța acest mecanism, dar pentru a face acest lucru este nevoie ca statele care primesc cel mai mult capital să facă anumite reforme pentru a se moderniza și a ajunge la ceea ce denumeau ei ca fiind standarde înalte de competitivitate în mod special”, conchis social-democratul.

Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită aici.