România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR. Adrian Negrescu: „Trebuie să tăiem 13 miliarde de euro”

România riscă să piardă sute de milioane de euro din PNRR, în timp ce presiunile asupra bugetului cresc înainte de 2027. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că lipsa reformelor și majorarea cheltuielilor publice pot afecta investițiile, credibilitatea financiară a țării și capacitatea statului de a respecta ținta de deficit.

Adrian Negrescu: România riscă să piardă sute de milioane de euro din PNRR

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că pierderea celor 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar afecta investițiile asumate de România în infrastructura feroviară și rutieră, dar și proiectele destinate școlilor și grădinițelor.

Invitat la „Euronews România”, Negrescu a susținut că România riscă să transforme PNRR într-un „plan național de reforme ratate”, în condițiile în care, din cele 30 de miliarde de euro disponibile inițial, țara a reușit să atragă până acum doar 13 miliarde de euro.

Potrivit lui, cei 770 de milioane de euro care ar putea fi pierduți s-ar adăuga sumelor pe care România nu a reușit să le acceseze din cauza întârzierilor și a dificultăților în implementarea reformelor. El a criticat capacitatea statului de a realiza reformele necesare pentru accesarea fondurilor europene, considerând că România nu reușește să valorifice corespunzător banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană.

În ceea ce privește legea salarizării, Negrescu consideră că aceasta urmărește să rezolve două probleme importante: predictibilitatea financiară a statului și stabilitatea veniturilor angajaților din sectorul public.

Analistul economic a explicat că noua legislație ar urma să permită statului să estimeze concret cheltuielile cu salariile bugetarilor pentru următorii cinci ani. Măsura ar contribui la o mai bună planificare financiară, în condițiile în care cheltuielile cu salariile din sectorul public au crescut semnificativ în ultimii patru ani, ajungând la aproximativ 170 de miliarde de lei.

În același timp, Negrescu consideră că legea ar putea oferi mai multă predictibilitate angajaților de la stat. El a atras atenția că mulți bugetari au în prezent salarii de bază reduse, iar o parte importantă a veniturilor provine din sporuri. În opinia sa, acordarea acestor sporuri nu se bazează întotdeauna pe criterii legate de expertiză și experiență, existând situații în care primează interesele de grup.

Analistul economic susține că stabilirea unor reguli mai clare privind plata salariilor ar putea reduce aceste incertitudini și ar oferi angajaților din sectorul public o perspectivă mai clară asupra veniturilor pe următorii ani. În acest context, el consideră că predictibilitatea financiară este importantă atât pentru bugetul de stat, cât și pentru familiile care depind de veniturile unui angajat din sectorul public.

„Cu mare greutate pentru că, până la urmă, numai 770 de milioane de euro însemnau de fapt ce, investiții în infrastructura feroviară, în infrastructura rutieriă, în școli, în grădinițe, în tot felul de proiecte pe care statul și le-a asumat prin acest PNRR care riscă să devină un plan național de reforme ratate pentru că până acum din 30 de miliarde de euro cât am avut inițial, n-am reușit să luăm decât 13 miliarde.

Acești 770 de milioane de euro se vor adăuga acestor pierderi pe care noi le vom avea de pe urma acestor probleme și care dovedesc faptul că statul român este impotent în a face reforme și a luat niște bani gratuit de la UE. Să nu fii capabil să iei niște bani gratuit pentru că nu ești capabil să faci reforme dă dovada impotenței statului român.

Nu. Legea aceasta, din punctul meu de vedere, vine să rezolve două probleme. În primul rând problema financiară. Faptul că până la urma urmei vom vedea concret cât vom avea de plătit pentru salariile bugetar în următorii cinci ani, și asta ține de predictibilitatea financiarî a statului român în condițiile în care în ultimii patru ani de zile salariile bugetare urca volumul de plată pentru statul român, s-au dublat, am ajuns 170 de miliarde, iar pe de altă parte pentru angajații de la stat vine să le ofere un avantaj extrem de important.

Le oferă predictibilitate financiară, le asigură salariile pentru următorii cinci ani în condițiile în care, să nu uităm, în momentul de față mulți dintre bugetari sunt plătiți cu un salariu de bază foarte mic iar restul banilor vin din sporuri acordate în general din pixul șefului de instituție, în special pe criterii care nu țin neapărat de expertiza și experință, ci mai ales de interesele de grup, care sunt prezente din păcate în sistemul public. Altfel spus, această lege creează reguli foarte clare de plată pentru bugetari și o predictibilitate financiară de care cred că toate familiile care au bugetari au nevoie în momentul de față”, a punctat Negrescu.

Adrian Negrescu: România trebuie să reducă cheltuielile pentru a-și respecta ținta de deficit

Analistul economic avertizează că situația financiară a României este fragilă, iar o eventuală majorare a cheltuielilor cu salariile bugetarilor în 2027 ar pune presiune suplimentară asupra bugetului. El consideră că prioritatea statului ar trebui să fie reducerea cheltuielilor și reformarea sectorului public.

Negrescu susține că România trebuie să țină cont de angajamentele asumate pentru 2027, când ținta de deficit bugetar este de 5%. Pentru atingerea acestui obiectiv, statul ar trebui să reducă cheltuielile cu aproximativ 13 miliarde de euro.

El consideră că o creștere a cheltuielilor cu salariile bugetarilor în 2027 ar transmite un semnal negativ, mai ales în condițiile în care pensiile și alocațiile pentru copii ar urma să rămână înghețate pentru al treilea an consecutiv.

Negrescu atrage atenția că România trebuie să își consolideze credibilitatea financiară și să respecte angajamentele asumate în fața finanțatorilor externi. În opinia sa, majorarea plăților pentru salariile din sectorul public, într-un an în care statul trebuie să reducă semnificativ cheltuielile, ar reprezenta o decizie financiară iresponsabilă.

Analistul economic consideră că soluția ar trebui să fie reducerea cheltuielilor statului și realizarea reformelor în sectorul public, nu creșterea salariilor bugetarilor. El subliniază că măsurile de ajustare sunt necesare pentru ca România să își poată respecta ținta de deficit de 5% din PIB în 2027 și angajamentele asumate față de finanțatorii externi.

„Credibilitatea României atârnă de un fir de ață în momentul de față. Dacă noi vom fi în situația de a crește plățile pentru bugetari într-un an 2027 în care noi înghețăm pensiile și ne menținem alocațiile pentru copii înghețate pentru al treilea an la rând, asta înseamnă o dovadă de iresponsabilitate economică financiară și administrativă.

Soluția e să reduci cheltuielile statului, să faci reforme în sectorul public, nu să crești salariile, Dumnezeule, în condițiile în care noi n-avem bani nici să acoperim deficitul ăla bugetar de 5% pe care ni-l asumăm în 2027.

Altfel spus, ar fi o dovadă de inconștiență financiară să creștem volumul plăților pentru salariile bugetarilor într-un an în care noi trebuie să tăiem foarte multe cheltuieli, undeva la nivel de 13 miliarde de euro pentru a ne menține în angajamentele pe care ni le-am asumat în fața finanțatorilor străini”, a completat Negrescu.