Cel mai mare parc solar din UE va fi construit în România. Proiectul poate asigura energie pentru aproape un milion de oameni

România pregătește două investiții care pot transforma producția națională de electricitate. În județul Arad este proiectat cel mai mare parc solar din Uniunea Europeană, cu o capacitate suficientă pentru consumul a peste 280.000 de gospodării. În același timp, în sectorul românesc al Mării Negre au fost identificate șase zone pentru dezvoltarea unor centrale eoliene offshore. Acestea ar putea atinge împreună 11,5 GW și ar putea genera un impact economic de până la 27 de miliarde de euro.

Cel mai mare parc solar din Uniunea Europeană va fi amplasat în județul Arad

Proiectul de parc solar din Arad a depășit recent una dintre etapele administrative esențiale pentru începerea investiției. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a emis autorizația de înființare pentru centrala fotovoltaică Dama Solar, dezvoltată de Rezolv Energy prin intermediul companiei West Power Investments.

Obținerea autorizației de înființare nu înseamnă că unitatea energetică a fost deja construită. Documentul reprezintă însă una dintre aprobările obligatorii pentru trecerea proiectului către etapa de realizare efectivă.

Centrala fotovoltaică va fi construită în partea de nord-vest a județului Arad, pe teritoriul administrativ al comunelor Pilu și Grăniceri. Amplasamentul se află în apropierea frontierei cu Ungaria și a inelului național de transport al energiei electrice de 400 kV.

Dama Solar va avea o putere instalată de aproximativ 1,24 GW. După finalizare, proiectul ar urma să devină cea mai mare centrală fotovoltaică atât din România, cât și din Uniunea Europeană.

Recordul european actual este deținut de parcul fotovoltaic Witznitz, amplasat în apropierea orașului german Leipzig. Centrala din Arad ar urma să depășească această capacitate după intrarea în exploatare, programată pentru anul 2030.

Suprafața rezervată investiției ajunge la aproximativ 1.000 de hectare. Zona a fost aleasă inclusiv datorită accesului relativ apropiat la infrastructura de transport al electricității și la punctele de interconectare energetică dintre România și Ungaria.

O parte din electricitatea produsă de centrala fotovoltaică va fi comercializată prin contracte de achiziție pe termen lung. Aceste acorduri vor fi încheiate cu diferite companii și cu mari consumatori industriali.

Parcul solar poate acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării

Capacitatea instalată a proiectului permite o estimare teoretică de până la 10,86 TWh de electricitate într-un an, dacă centrala ar funcționa permanent la putere maximă. Un asemenea nivel nu poate fi însă obținut în condiții reale de exploatare.

Producția panourilor fotovoltaice este influențată de durata zilei, anotimp, intensitatea radiației solare și condițiile meteorologice. La un factor mediu anual de funcționare estimat la aproximativ 15%, centrala ar putea genera în jur de 1,63 TWh pe an.

Rezolv Energy estimează că producția obținută va putea acoperi consumul de electricitate al unui număr de peste 280.000 de gospodării. Volumul corespunde necesarului energetic al unei populații de aproape un milion de persoane.

Dezvoltarea proiectului ar urma să creeze și peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani, conform informațiilor publicate de companie.

Sisteme de baterii ar putea stoca energia produsă în timpul zilei

Investiția din Arad ar putea include și capacități importante de stocare a electricității, analizate în prezent de Rezolv Energy. Sistemele de baterii ar avea rolul de a echilibra diferențele dintre orele de producție și perioadele în care cererea este mai ridicată.

O parte din energia generată în timpul zilei, când panourile fotovoltaice funcționează la un nivel ridicat, ar putea fi păstrată în baterii. Electricitatea stocată ar urma să fie livrată seara sau în intervalele în care consumul și prețurile din piață cresc.

Stocarea reprezintă un element esențial pentru funcționarea unei centrale de asemenea dimensiuni. În absența bateriilor și a unei rețele electrice suficient de puternice, cantitatea de energie solară produsă în anumite ore poate depăși capacitatea imediată de consum și de transport a sistemului național.

Proiectul include și măsuri referitoare la utilizarea terenurilor și protejarea biodiversității. O parte dintre suprafețele agricole cu o calitate redusă va fi transformată în pășune, iar vegetația dintre panouri va putea fi întreținută prin pășunatul oilor. În planurile investiției este prevăzută și amenajarea unei rezervații naturale de 82 de hectare.

România delimitează șase zone pentru parcuri eoliene în Marea Neagră

În paralel cu dezvoltarea centralei fotovoltaice din județul Arad, autoritățile pregătesc primele proiecte eoliene offshore din sectorul românesc al Mării Negre. Investițiile vor presupune instalarea unor turbine în larg și construirea infrastructurii necesare pentru transportarea energiei la țărm.

Ministerul Energiei a publicat în transparență decizională proiectul hotărârii care stabilește lista perimetrelor disponibile pentru concesionare.

Documentul identifică șase zone cu o capacitate totală orientativă de aproximativ 11,5 GW. Dezvoltarea acestora este împărțită în trei etape, stabilite în funcție de dificultățile tehnice, restricțiile existente și investițiile necesare pentru consolidarea rețelei electrice.

Aprobarea listei de perimetre nu înseamnă că proiectele vor fi atribuite automat unor investitori. După adoptarea hotărârii, Ministerul Energiei va putea organiza proceduri competitive pentru concesionarea zonelor din Marea Neagră.

Primele trei centrale eoliene offshore ar putea avea împreună 3,1 GW

Prima etapă a planului cuprinde trei perimetre considerate compatibile cu tehnologiile disponibile în prezent. Aceste zone ar urma să găzduiască primele centrale eoliene offshore dezvoltate în sectorul românesc al Mării Negre.

Cel mai mare perimetru are o suprafață de aproximativ 631 de kilometri pătrați și o capacitate estimată la 1.900 MW. Celelalte două zone ar putea susține fiecare o capacitate de aproximativ 600 MW.

Proiectele incluse în prima etapă pot introduce în sistemul energetic național aproximativ 3,1 GW. Turbinele celor trei centrale ar urma să fie instalate pe fundații fixe montate pe fundul mării.

Această fază este legată de obiectivul României de a instala aproximativ 3 GW de capacitate eoliană offshore până în anul 2035.

Etapa a doua include două zone care însumează o capacitate de aproximativ 2,4 GW. Dezvoltarea lor este mai dificilă, inclusiv din cauza suprapunerii cu anumite zone militare și cu perimetrul de siguranță al unui poligon de tragere.

A treia etapă vizează o suprafață care depășește 2.000 de kilometri pătrați și o capacitate estimată la 6 GW. Adâncimea apei din această zonă poate impune folosirea turbinelor eoliene instalate pe platforme plutitoare.

Industria eoliană offshore poate avea un impact de 27 de miliarde de euro

Construirea centralelor eoliene din Marea Neagră presupune dezvoltarea unei industrii complexe, nu doar instalarea turbinelor în larg. Investițiile vor necesita extinderea mai multor activități economice și a infrastructurii de la țărm.

Proiectele vor avea nevoie de porturi adaptate, nave specializate, cabluri submarine, stații electrice și componente industriale. Va fi necesară, de asemenea, dezvoltarea serviciilor de mentenanță și formarea unei forțe de muncă specializate.

Impactul economic total este evaluat între 16 și 27 de miliarde de euro, potrivit informațiilor asociate proiectului, prezentate de publicația elenă EnergyMag și citate de Rador Radio România.

Estimarea indică valoarea adăugată care ar putea fi produsă în economie pe întreaga perioadă de dezvoltare a industriei. Suma nu reprezintă valoarea unui contract deja semnat și nici venituri care vor ajunge imediat la bugetul de stat.

Dimensiunea efectului economic va depinde de proporția echipamentelor și serviciilor care vor fi realizate în România. Dacă turbinele, cablurile și celelalte componente vor proveni în principal din import, o parte importantă a valorii generate va reveni furnizorilor externi.

Companiile străine urmăresc viitoarele concesiuni din Marea Neagră

Proiectele energetice pregătite de România au atras atenția mai multor companii cu activități în regiune. Interesul vizează în special viitoarele proceduri pentru concesionarea perimetrelor eoliene offshore.

Mai multe grupuri cu capital grecesc au deja operațiuni sau proiecte pe piața românească. Printre acestea se numără PPC, METLEN, AVAX, GEK TERNA, HELLENiQ Renewables, MORE și SUNEL-AMERESCO.

Unele companii ar putea participa singure sau în cadrul unor consorții la procedurile pentru atribuirea zonelor din Marea Neagră. Nivelul concret al interesului va putea fi cunoscut după publicarea condițiilor de participare la licitații și depunerea ofertelor.

Potențialul eolian al României în Marea Neagră este estimat la 76 GW

Cele șase perimetre propuse pentru concesionare acoperă numai o parte din resursa eoliană disponibilă în sectorul românesc al Mării Negre. Potențialul tehnic total este considerabil mai mare decât capacitatea inclusă în actualul plan.

Foaia de parcurs elaborată de Banca Mondială estimează că sectorul românesc al Mării Negre are un potențial eolian tehnic de aproximativ 76 GW.

Aproximativ 22 GW ar putea proveni de la turbine instalate pe fundații fixe. Alte 54 GW ar putea fi obținute prin folosirea unor turbine plutitoare, potrivite pentru zonele cu ape mai adânci.

Potențialul tehnic nu indică însă volumul de capacități care va fi construit efectiv. Din suprafața totală trebuie excluse zonele incompatibile cu navigația, activitățile de apărare, exploatările de petrol și gaze, cerințele de protecție a mediului și posibilitățile reale de racordare la rețeaua electrică.

Valoarea estimată evidențiază dimensiunea resursei disponibile. Aceasta explică și posibilitatea ca energia eoliană offshore să devină una dintre industriile energetice importante ale României în următoarele decenii.

România rămâne sub media UE la producția solară și eoliană

Marile proiecte din Arad și Marea Neagră sunt pregătite într-o perioadă în care România se menține sub media Uniunii Europene în privința utilizării energiei solare și eoliene.

În anul 2025, energia solară a reprezentat 9,78% din producția totală de electricitate a României, comparativ cu o medie de 13,1% în Uniunea Europeană. Energia eoliană a avut o pondere de aproximativ 12% pe plan național, față de 17% la nivelul UE, potrivit datelor Ember prezentate de Euronews și citate de Rador Radio România.

Sistemul energetic românesc a continuat să utilizeze într-o proporție importantă gazele naturale și cărbunele. În 2025, cărbunele a furnizat 15,2% din producția națională de electricitate, în timp ce media Uniunii Europene a fost de aproximativ 9,2%.

Dama Solar și viitoarele centrale eoliene din Marea Neagră pot modifica substanțial structura producției naționale de electricitate. Schimbarea depinde însă de construirea proiectelor și de respectarea calendarelor anunțate.

Extinderea producției nu garantează automat facturi mai mici

Creșterea capacităților de producție poate diminua dependența României de importuri și poate aduce în piață cantități mai mari de electricitate. Aceste efecte nu garantează însă, prin ele însele, reducerea facturilor plătite de populație.

Influența noilor investiții asupra prețurilor va depinde de costurile proiectelor, schemele de sprijin și contractele prin care va fi comercializată energia. Capacitățile de stocare și modul de funcționare a pieței europene vor avea, de asemenea, un rol important.

Principala dificultate rămâne infrastructura națională de transport al energiei. România trebuie să construiască linii electrice și stații noi pentru a prelua și transporta volumele mari de electricitate care ar urma să fie produse în județul Arad și în Marea Neagră.

Pentru evacuarea energiei generate de centralele offshore este prevăzută inclusiv construirea unei linii noi de înaltă tensiune în zona Constanța Sud. Termenul estimat pentru punerea acesteia în funcțiune începe din anul 2031.

Centrala fotovoltaică din Arad nu este încă finalizată și trebuie construită și racordată la rețea până în 2030. Perimetrele eoliene din Marea Neagră trebuie mai întâi concesionate, investigate și autorizate înainte ca proiectele să poată intra în etapa de realizare.