Peste 230 de milioane de euro vor fi investiți în baterii. Energia produsă ziua ar putea fi folosită seara

România pregătește două programe de finanțare de peste 230 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităților de stocare a energiei. Bateriile pentru stocarea energiei ar urma să preia surplusul de electricitate și să îl livreze rețelei în perioadele cu un consum ridicat. Investițiile sunt anunțate într-un moment în care producția variabilă din surse regenerabile și capacitățile insuficiente de echilibrare pun presiune asupra sistemului energetic național.

Bateriile primesc finanțări de peste 230 de milioane de euro

Bateriile de stocare se află în centrul celor două programe prin care autoritățile vor să reducă deficitul de stocare acumulat în sistemul energetic românesc. Prima schemă va beneficia de un buget de 80 de milioane de euro și va fi administrată de Administrația Fondului pentru Mediu.

Programul urmează să fie definitivat după ce vor fi stabilite condițiile concrete de finanțare, beneficiarii eligibili și criteriile pe baza cărora vor fi selectate proiectele.

A doua schemă dispune de 150 de milioane de euro, bani proveniți din Fondul pentru Modernizare. Ghidul de finanțare a fost aprobat vineri, 14 august, iar fondurile vor putea fi utilizate pentru investiții dedicate exclusiv capacităților de stocare.

Prin această schemă, autoritățile urmăresc construirea unor noi parcuri de baterii care să ofere o capacitate totală de stocare de minimum 2.174 MWh.

Finanțarea va fi acordată printr-o procedură competitivă. Printre criteriile utilizate la evaluare se va număra costul solicitat pentru fiecare unitate de capacitate instalată.

În forma prezentată anterior, ajutorul financiar putea ajunge la 69.000 de euro pentru fiecare MWh de stocare. Suma maximă care putea fi acordată unui singur beneficiar era limitată la 15 milioane de euro.

Programul AFM nu are încă stabilite toate condițiile de finanțare

Schema de 80 de milioane de euro administrată de AFM necesită în continuare clarificarea unor condiții esențiale înainte de lansare. Autoritățile trebuie să precizeze cine va putea solicita finanțarea, ce categorii de instalații vor fi acceptate și care va fi valoarea maximă a sprijinului acordat pentru fiecare proiect.

Forma finală a programului nu a fost prezentată până acum. Din acest motiv, nu se știe dacă finanțarea va fi disponibilă inclusiv pentru prosumatori sau dacă banii vor fi direcționați către companii și alte categorii de investitori.

Producția solară și consumul ating niveluri ridicate în momente diferite

Importanța capacităților de stocare a crescut odată cu dezvoltarea accelerată a producției de energie regenerabilă din România. Panourile fotovoltaice generează cele mai mari cantități de electricitate în timpul zilei, în timp ce consumul urcă, în mod obișnuit, spre seară, când producția solară scade puternic sau dispare.

În absența unor capacități suficiente de stocare, surplusul disponibil în orele cu producție ridicată nu poate fi păstrat și transferat către intervalele în care cererea de electricitate este mai mare.

Bateriile pot prelua energia produsă în exces și o pot furniza ulterior rețelei. O astfel de intervenție poate diminua presiunea asupra sistemului în perioadele de vârf și poate reduce necesitatea pornirii unor capacități suplimentare de producție sau a creșterii importurilor.

Premierul interimar și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, a admis că dezvoltarea producției din surse regenerabile a avansat mai repede decât infrastructura necesară pentru echilibrarea acesteia.

„Avem un deficit de stocare”, a spus Bolojan.

Primele capacități finanțate prin noile programe sunt așteptate din 2027

Alocarea fondurilor nu va determina introducerea imediată a noilor baterii în sistemul energetic. După lansarea celor două programe vor urma depunerea și evaluarea proiectelor, semnarea contractelor de finanțare, executarea lucrărilor și punerea instalațiilor în funcțiune.

Estimările prezentate de autorități indică faptul că primele efecte ale noilor capacități de stocare ar putea deveni vizibile începând din 2027.

În același timp, Guvernul intenționează să grăbească autorizarea proiectelor de stocare care au fost deja construite sau care se află într-o etapă avansată de dezvoltare.

Hidroelectrica analizează sisteme de stocare de aproximativ 6.000 MWh

Planurile naționale privind stocarea energiei depășesc cele două programe de finanțare pregătite de autorități. Hidroelectrica are în vedere, la rândul său, investiții semnificative în sisteme de baterii.

Strategia de investiții a companiei pentru perioada 2027–2030 prevede dezvoltarea sau achiziționarea unor sisteme de stocare cu o putere instalată de până la 1.500 MW. Capacitatea totală avută în vedere este de aproximativ 6.000 MWh.

Cei doi indicatori descriu caracteristici diferite ale instalațiilor. Puterea exprimată în MW arată câtă energie poate furniza bateria la un moment dat, în timp ce valoarea exprimată în MWh indică volumul total de energie care poate fi stocat.

În cazul unor sisteme cu o putere de 1.500 MW și o capacitate de 6.000 MWh, instalațiile ar putea furniza, teoretic, puterea maximă pentru o perioadă de aproximativ patru ore.

Aceste capacități ar putea fi utilizate în special seara, atunci când producția fotovoltaică nu mai este disponibilă, dar cererea de electricitate din sistem se menține la un nivel ridicat.

Oprirea reactoarelor de la Cernavodă a mărit presiunea asupra sistemului energetic

Nevoia unor surse suplimentare de echilibrare a devenit mai evidentă după oprirea celor două unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, în contextul debitului foarte scăzut al Dunării.

Doar scoaterea temporară din funcțiune a Unității 2 a eliminat din sistem aproximativ 650 MW de producție constantă. Guvernul a anunțat că alimentarea cu electricitate a fost asigurată prin utilizarea celorlalte surse disponibile, printre care hidroenergia, energia eoliană, producția pe bază de cărbune și importurile.

Situația înregistrată la Cernavodă a evidențiat una dintre vulnerabilitățile sistemului energetic. Atunci când o capacitate majoră și constantă de producție devine indisponibilă, necesarul de energie trebuie acoperit rapid din alte surse.

Bateriile nu pot substitui centralele care asigură producția de bază și nici nu pot rezolva singure deficiențele infrastructurii energetice. Capacitățile de stocare pot prelua însă diferențele dintre producție și consum, oferind flexibilitatea necesară pentru integrarea unei cantități mai mari de energie regenerabilă în sistem.