Răzvan Nicolescu pune tunurile pe șefii din energie: 80% ar trebui schimbați. S-au investit 370 milioane de euro într-o centrală care nu funcționează

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și expert în domeniu, afirmă că incompetența reprezintă cea mai mare amenințare pentru sectorul energetic din România. El critică numirile politice, întârzierea investițiilor publice și schimbarea repetată a legislației. Printre exemplele invocate se află o centrală de stocare prin pompare în care Hidroelectrica ar fi investit peste 370 de milioane de euro, dar care nu este pusă în funcțiune.

Răzvan Nicolescu consideră incompetența cea mai mare amenințare din energie

Răzvan Nicolescu susține că nivelul scăzut al competenței provoacă sectorului energetic probleme mai grave decât seceta, atacurile cibernetice sau volumul insuficient al investițiilor. În evaluarea fostului ministru, incompetența este urmată de corupție și de influențe externe care ar putea afecta interesele energetice ale României.

„În primul rând, prostie. În al doilea rând este corupție. Și în al treilea rând mai sunt și niște influențe nefaste din exterior. Cred că la un moment dat am vorbit prea mult despre faptul că ne propunem să devenim un hub energetic, un jucător regional. Am vorbit atât de mult încât cred că m-a lansat atenția unora, care nu neapărat ne vor într-un astfel de rol”, spune Nicolescu pentru g4media.ro.

Problemele de competență s-ar manifesta atât în companiile energetice, cât și în instituțiile publice responsabile de acest sector. Nicolescu leagă situația în primul rând de numirile făcute de partidele politice în structurile de conducere.

Potrivit fostului ministru, în funcțiile de decizie ajung persoane fără experiență managerială și fără cunoștințele necesare în domeniul energiei. Criteriile profesionale ar fi astfel înlocuite de apartenența și susținerea politică.

Peste 80% dintre factorii de decizie din energie ar trebui schimbați

Depolitizarea conducerii companiilor și instituțiilor energetice este considerată de Răzvan Nicolescu o condiție necesară pentru rezolvarea problemelor structurale acumulate în acest sector.

Fostul ministru estimează că peste 80% dintre factorii de decizie și șefii din energie ar trebui înlocuiți. El susține că aceștia au fost numiți exclusiv pe criterii politice, fără să dețină experiența de management sau cunoștințele de specialitate cerute de funcțiile ocupate.

Nicolescu plasează corupția pe locul al doilea în clasamentul problemelor din energie. Pe poziția următoare se află influențele externe pe care le descrie drept nefaste pentru România.

Expertul amintește că România și-a anunțat în repetate rânduri ambiția de a deveni un hub energetic și un jucător regional. În opinia sa, promovarea insistentă a acestui obiectiv ar fi putut atrage atenția unor actori care nu doresc consolidarea României într-un asemenea rol.

„Peste 80% din factorii de decizie și șefii din sectorul energetic ar trebui schimbați. Aceștia sunt numiți exclusiv pe criterii politice, fără a avea experiență de management sau cunoștințe în domeniul energiei”, a mai declarat fostul ministru al Energiei.

Proiectele de la Tarnița, Cernavodă și Iernut sunt discutate de ani întregi

Marile investiții publice din energie avansează foarte lent sau rămân nefinalizate, în timp ce sectorul privat și prosumatorii au reușit să instaleze noi capacități energetice, potrivit evaluării prezentate de fostul ministru.

Răzvan Nicolescu indică proiectul hidroenergetic de la Tarnița și dezvoltarea capacităților nucleare de la Cernavodă ca exemple de investiții despre care România discută de foarte mult timp. În cazul centralei de la Iernut, proiectul este blocat de peste un deceniu și nu a fost finalizat.

Fostul ministru consideră că România a rămas captivă unor proiecte promovate de-a lungul mai multor generații, deși tehnologiile și economia mondială s-au schimbat într-un ritm accelerat.

„Noi trăim într-o nostalgie permanentă. Noi trăim într-o nostalgie după anumite proiecte despre care vorbim – proiectul de la Tarnița, unități pe la Cernavodă. Eram student, am înbătrânit, ne-au crescut copiii, ne-am îngrășat, am albit. Și vorbim tot despre asta. Lumea se schimbă. În 10 ani unii au lansat milioane de sateliți, au apărut mașinile electrice. Adică lumea se schimbă și noi nu terminăm centrala de la Iernut”, afirmă Nicolescu.

Prin comparația cu dezvoltarea tehnologiilor spațiale și extinderea automobilelor electrice, Nicolescu evidențiază diferența dintre viteza transformărilor tehnologice și ritmul în care statul român implementează investițiile energetice.

Centrala de stocare prin pompare a costat peste 370 de milioane de euro

Una dintre investițiile prezentate drept exemplu al dificultăților de execuție este centrala de stocare prin pompare realizată de Hidroelectrica, care nu este pusă în funcțiune nici în prezent.

Răzvan Nicolescu susține că pentru această centrală au fost cheltuite peste 370 de milioane de euro. Valoarea este de peste două ori mai mare decât bugetul inițial, estimat la aproximativ 150 de milioane de euro.

Fostul ministru folosește cazul pentru a ilustra diferența dintre resursele financiare alocate și rezultatele obținute în cadrul marilor investiții publice. Deși costurile au depășit substanțial estimarea inițială, centrala nu este funcțională.

În același timp, Nicolescu remarcă progresele realizate de investitorii privați și de prosumatori în instalarea capacităților energetice. Rezultatele acestora sunt puse în contrast cu întârzierile și proiectele nefinalizate ale statului.

Schimbarea regulilor pentru cei peste 370.000 de prosumatori afectează predictibilitatea

Modificarea repetată a legislației și a regulilor aplicabile sectorului energetic transmite un semnal negativ investitorilor care au nevoie de condiții stabile pentru a finanța proiecte pe termen lung.

Răzvan Nicolescu invocă posibila schimbare a regulilor pentru cei peste 370.000 de prosumatori din România. Intervențiile frecvente ale statului ar alimenta neîncrederea și ar demonstra lipsa de predictibilitate a cadrului energetic.

În opinia sa, aceste decizii pot îndepărta investitorii străini importanți. Fostul ministru indică situația ExxonMobil drept exemplu anterior al consecințelor produse de instabilitatea și lipsa de predictibilitate din România.

Prețurile energiei reduc competitivitatea industriei românești

Costurile ridicate suportate de consumatorii industriali reprezintă o altă problemă semnalată de Răzvan Nicolescu, deoarece influențează direct capacitatea industriei românești de a rămâne competitivă.

Prețurile mari ale energiei se reflectă în costurile de producție ale companiilor. Efectele nu se limitează astfel la facturile achitate de populație, ci se extind asupra întregii economii și asupra activității industriale.

Fostul ministru face referire și la Neptun Deep din Marea Neagră. În cazul acestui proiect major, riscurile de securitate determină costuri suplimentare de producție de ordinul milioanelor de euro.

Ministerul Energiei ar funcționa greșit ca un „holding”

Organizarea actuală a Ministerului Energiei este criticată de Răzvan Nicolescu, care consideră că instituția s-a transformat într-un jucător direct pe piață prin controlul exercitat asupra companiilor de producție.

În evaluarea sa, ministerul funcționează ca un „holding”, deși ar trebui să își păstreze neutralitatea. Instituția ar trebui să se concentreze asupra rolurilor de arbitru, reglementator și creator de politici publice pentru sectorul energetic.

Controlul direct al companiilor de producție ar plasa ministerul într-o poziție incompatibilă cu responsabilitatea de a formula și aplica politici neutre. Această suprapunere de roluri este prezentată ca una dintre problemele structurale ale sistemului.

Transelectrica ar fi emis ATR-uri pentru proiecte speculative sau nefezabile

Modul în care au fost acordate avizele tehnice de racordare, cunoscute drept ATR-uri, a produs dezechilibre și incertitudine în privința capacităților care pot fi conectate efectiv la rețeaua energetică.

Potrivit criticilor formulate de Nicolescu, Transelectrica a emis avize de racordare pentru proiecte care totalizează mii de megawați, unele aprobări fiind acordate pe criterii speculative sau de conjunctură.

Printre beneficiari s-ar afla mari platforme industriale inactive și proiecte imobiliare nefezabile. Asemenea solicitări pot ocupa capacități în documentele de racordare fără să se transforme ulterior în investiții funcționale.

Fostul ministru reproșează lipsa unei direcționări strategice a investitorilor către zonele în care rețeaua dispune de capacitate reală. În absența unei asemenea coordonări, dezvoltatorii pot primi avize fără ca proiectele să răspundă nevoilor concrete ale sistemului energetic.

Proiectul SMR de la Doicești implică riscuri financiare ridicate

Incertitudinile asociate proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești sunt analizate de Răzvan Nicolescu din perspectiva raportului dintre costuri, riscuri și beneficiile pe care le-ar putea obține România.

Fostul ministru consideră nefavorabil raportul cost-risc-beneficiu al proiectului. Tehnologia este de tip „first-of-a-kind”, ceea ce presupune utilizarea unei soluții aflate la prima implementare de acest fel și asumarea unor riscuri financiare considerabile.

Potrivit evaluării sale, România ar suporta riscurile asociate dezvoltării proiectului fără să aibă garantat un câștig din eventuala vânzare ulterioară a tehnologiei. Beneficiile comerciale viitoare nu ar compensa în mod cert expunerea financiară asumată pentru realizarea reactoarelor modulare de la Doicești.