Piața de energie s-ar putea schimba radical din 2027. Răzvan Nicolescu: Vorbim de mii de MW în gaz, eolian și fotovoltaic

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, estimează că piața de energie din România ar putea intra într-o perioadă de relativă stabilitate începând din 2026, cu efecte mai vizibile în 2027. Schimbarea ar urma să fie susținută de punerea în funcțiune a unor noi capacități de producție și stocare. În același timp, fostul ministru avertizează că redeschiderea centralelor vechi pe cărbune ar putea costa România aproape 800 de milioane de euro din fonduri europene.

Răzvan Nicolescu: Noi capacități de producție și stocare vor intra în operare în 2026 și 2027

Răzvan Nicolescu anticipează o schimbare importantă pe piața românească de energie, determinată de investițiile care urmează să se concretizeze prin conectarea la sistem a unor noi unități de producție și stocare a electricității.

„Anul acesta, dar mai ales cel viitor, vor intra în operare multe unități noi de generare de energie electrică și de stocare”, a scris Răzvan Nicolescu într-o postare pe Facebook.

Fostul ministru consideră că investițiile realizate de sectorul privat vor avea un rol esențial în reducerea dezechilibrelor și în stabilizarea pieței. Noile proiecte vizează capacități de producție pe gaze naturale, energie eoliană și fotovoltaică.

„Lucrurile pe piața de energie vor intra într-o zonă de relativă stabilitate datorită mediului privat și al investițiilor făcute de acesta. Vorbim de mii de MW în gaz, eolian și fotovoltaic”, susține Nicolescu.

România ar putea pierde aproape 800 de milioane de euro dacă redeschide centralele pe cărbune

Răzvan Nicolescu își menține poziția împotriva redeschiderii unor centrale pe cărbune care au fost deja închise, argumentând că o asemenea decizie ar putea pune în pericol fondurile europene aferente angajamentelor asumate de România.

Miza financiară indicată de fostul ministru se apropie de 800 de milioane de euro, sumă la care România ar putea fi nevoită să renunțe în cazul schimbării actualei direcții privind centralele pe cărbune.

„Acesta este unul din motivele pentru care am afirmat într-o postare anterioară că ar fi o greșeală să renunțăm la banii UE (aproape 800 de milioane euro) pentru a redeschide centrale pe cărbune închise”, afirmă Nicolescu.

Starea tehnică a centralelor vechi ridică probleme de siguranță

Dincolo de riscul financiar, fostul ministru indică probleme legate de capacitatea efectivă a vechilor instalații de a reveni în producție în condiții de siguranță. Starea tehnică a unităților închise reprezintă, în opinia sa, o sursă importantă de incertitudine.

„Alt motiv este legat de incertitudinea cu privire la starea tehnică a instalațiilor care pot genera probleme mari de siguranță”, spune el.

Repornirea unor asemenea capacități nu ar putea fi realizată imediat nici din perspectiva aprovizionării cu combustibil. Asigurarea cantităților necesare de lignit ar presupune inclusiv proceduri de expropriere, cu termene care s-ar putea întinde pe perioade îndelungate.

„Va dura luni și ani să se facă exproprieri pentru a asigura necesarul de lignit”, susține Nicolescu.

Centralele pe cărbune ar avea dificultăți în concurența cu tehnologiile noi

Problema competitivității reprezintă un alt argument invocat de fostul ministru, în condițiile în care randamentele centralelor vechi sunt reduse, iar costurile asociate noilor tehnologii energetice au scăzut.

„La randamentele existente, nu cred că centralele vechi pe cărbuni pot să facă față concurenței pe piață, mai ales în contextul scăderii costurilor cu noile tehnologii”, afirmă fostul ministru.

Răzvan Nicolescu pune sub semnul întrebării și capacitatea de administrare eficientă a acestor unități, raportându-se la modul în care centralele au fost gestionate în trecut.

„Nu în ultimul rând, aceste centrale nu prea au fost bine administrate în trecut. Îmi e greu să cred că acum va fi altfel, adică mai bine”.

Centralele pe cărbune nu trebuiau închise înainte de apariția unor capacități care să le înlocuiască

Deși respinge ideea redeschiderii vechilor unități, Răzvan Nicolescu critică și modul în care România a procedat la scoaterea acestora din sistem. În opinia sa, capacitățile pe cărbune nu ar fi trebuit eliminate administrativ înainte ca alte surse de producție să fie disponibile pentru a le înlocui.

„Așa cum am mai spus, ele nu trebuiau însă închise administrativ fără a pune ceva înainte în loc”, spune Nicolescu.

Reducerea capacității disponibile fără introducerea simultană a unor noi surse de producție a afectat echilibrul dintre cerere și ofertă și a mărit expunerea sistemului energetic în perioadele cu condiții meteorologice nefavorabile.

„Este vorba de principiul economic al cererii și ofertei. Ne-am vulnerabilizat în raport cu unele condiții meteo extreme cu care ne vom confrunta tot mai mult din cauza schimbărilor climatice”, afirmă el.

Seceta și temperaturile ridicate pun presiune pe sistemul energetic al României

Declarațiile fostului ministru vin într-o perioadă complicată pentru sistemul energetic național, afectat în această vară de temperaturile ridicate și de secetă. Condițiile hidrologice nefavorabile au redus producția hidro, una dintre componentele importante ale mixului energetic românesc.

Debitul scăzut al Dunării a adăugat presiune asupra sistemului, efectele ajungând inclusiv la producția de energie nucleară de la Cernavodă. În acest context, disponibilitatea unor capacități suficiente de producție și stocare devine importantă pentru acoperirea consumului și pentru reducerea vulnerabilității sistemului în perioadele cu fenomene meteorologice extreme.