România produce energie când nu are nevoie de ea. Explicația lui Bolojan despre problema care apasă sistemul

Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat situația dezechilibrelor din sectorul energetic, arătând că România se confruntă cu diferențe mari între producția de energie din timpul zilei și necesarul din orele de seară.

De ce are România energie în exces la prânz, dar importă seara. Răspunsul lui Ilie Bolojan

Potrivit acestuia, problema este legată de mai mulți factori acumulați în ultimii ani, printre care investițiile întârziate și lipsa unei strategii urmărite pe termen lung. Invitat vineri dimineața la RFI România, Ilie Bolojan a vorbit despre dificultățile din sistemul energetic și despre cauzele care au dus la actualele dezechilibre.

„Din păcate, suntem în situația în care pe fondul unor ani în care nu am făcut ceea ce trebuie în domeniul energetic, ne vine o notă de plată pentru decizii care nu au fost luate sau pentru decizii greșite. În loc să încurajăm producția de energie, să încurajăm producția de energie combinată cu stocarea, criticam marile companii de stat, pentru că nu-și fac investițiile. Deși au bugete de investiții, execută doar o trime din ele, discutam de blocajul pe care l-am avut și l-am limitat accesul prin reglementări la rețelele noastre electrice”, a explicat Ilie Bolojan.

Producție ridicată la prânz și deficit în orele de seară

Premierul interimar a precizat că România nu se confruntă neapărat cu o lipsă generală de electricitate, ci cu dezechilibre în piața de energie, generate de diferențele dintre momentele de producție și consum.

„Toate aceste lucruri, investiții întârziate, fără o strategie care să fie urmărită an de zile, ne-a dus în situația în care avem dezechilibri importante în piața de energie, nu neapărat un deficit de electricitate, ci dezechilibre”, a spus premierul interimar.

Bolojan a explicat că producția mare din timpul zilei nu poate fi folosită integral, în lipsa unor capacități suficiente de stocare.

„Avem producție foarte mare la prânz, de care practic nu avem nevoie și pe care o exportăm. Și avem un deficit de energie în orele de seară, pe care l-am fi putut compensa relativ ușor, dacă am fi avut o capacitate de stocare. Și măsurile care au fost adoptate în aceste luni, programele pe care Ministerul Energiei le-a declanșat de a cofinanța instalații de stocare, de a cofinanța parcuri fotovoltaice, exclusiv dacă au și stocare, își vor arăta rezultatele în următorul an, dar acum trebuie să trecem peste această perioadă de criză”.

Întrebat despre lipsa investițiilor, premierul interimar a spus că situația este rezultatul mai multor factori.

„Am avut politici care n-au susținut stocarea. Dacă ani de zile finanțezi doar fotovoltaic și eolian, pentru că în piața asta speculativă primeai stimuli să financezi aceste direcții, fără să pui condiții de stocare, de exemplu, atunci ai o supra-producție la prânz, pe care nu ai unde să o stochezi, pe care nu o poți valorifica sau o exporți la niște prețuri foarte mici, în timp ce seara ai un deficit și imporți la prețuri mult mai mari”, a declarat premierul interimar.

Importurile de energie și rolul Ucrainei

Referitor la importurile de energie și contribuția Ucrainei, Ilie Bolojan a precizat că România poate primi energie de la statele din regiune atunci când acestea dispun de excedente disponibile pentru export.

„Toate țările din regiune care au disponibilități de energie sunt în situația să le exporte spre România la prețurile comerciale din ziua respectivă. Noi facem importuri de energie din țările vecine, din zona Bulgariei, din sud-est, dinspre Grecia, relația Ungaria – centrul Europei și Ucraina. Și Ucraina contribuie atunci când are disponibilitate de export”, a punctat premierul.

Premierul interimar a afirmat că responsabilitatea pentru situația actuală revine mai multor niveluri de decizie din sectorul energetic.

„Deci a fost o combinație de decizii greșite, de schimbări de miniștri, de politici, de incompetență, poate uneori și de rea-voință. Fiecare ministru, fiecare director de companie, fiecare om implicat în sectorul energetic, cu poziție de conducere, are o răspundere direct proporționată cu funcția pe care a obținut aici. Nu e vorba de politică, e pur și simplu o problemă de răspundere de management și administrativă”, a mai declarat Ilie Bolojan.

Debit scăzut al Dunării și măsuri pentru Centrala de la Cernavodă

Ilie Bolojan a declarat că nivelul foarte redus al Dunării afectează funcționarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, iar autoritățile au început să aplice măsuri pentru asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor. Premierul interimar a precizat că unul dintre reactoare este deja oprit, iar al doilea reactor ar putea fi oprit dacă situația hidrologică nu se îmbunătățește.

„În condițiile în care știți că s-a închis deja primul reactor, e pe punctul de a-l închide și pe al doilea, ținând cont că debitul Dunării a ajuns la un minim istoric.”

El a arătat că problema afectează și alte state din regiune care folosesc apa Dunării pentru răcirea centralelor nucleare. „Ca efect al scăderii debitului Dunării, atât centrala maghiară de la Paks, cât și noi ne-am întrerupt o parte din grupuri. Maghiarii au oprit trei grupuri din patru, noi suntem cu unul din două.”

Intervenții pentru menținerea alimentării cu apă

Premierul interimar a spus că autoritățile monitorizează nivelul Dunării în zona de alimentare cu apă a Centralei de la Cernavodă și încearcă să mențină condițiile necesare de funcționare. „Astăzi avem un nivel al Dunării în zona de unde se trage apa pentru răcire, care ne asigură o funcționare de 4-5 zile.”

Bolojan a explicat că sunt analizate mai multe intervenții pentru creșterea debitului pe brațul care alimentează centrala.

„Dacă debitele vor scădea în continuare cu 1-2-3 centimetri pe zi, ceea ce facem în aceste zile este să depunem eforturi pentru ca să încercăm să direcționăm, prin măsuri de criză, prin partea de dragaj, prin scufundarea unor barje, prin eliminarea unor obstacole naturale, în așa fel încât, chiar dacă scade debitul Dunării la intrarea în țară, pe brațul care aprovizionează centrala de la Cernavodă cu apă de răcire să avem un debit mai mare.”

Situația energetică este influențată și de nivelul redus al investițiilor din ultimii ani, potrivit premierului interimar. „Din păcate, suntem în situația în care, pe fondul unor ani în care nu am făcut ceea ce trebuie în domeniul energetic, ne vine o notă de plată pentru decizii care nu au fost luate sau pentru decizii greșite.”

Bolojan a menționat că necesitatea unor investiții mai mari în sectorul energetic a fost discutată și anterior. „Și acum câteva luni, chiar și anul trecut, când discutam despre faptul că în energie ar fi trebuit să avem investiții mult mai mari.”

Consumul de energie a scăzut cu 200-300 de megawați

Premierul interimar a declarat că românii, companiile și instituțiile au redus consumul de energie în această săptămână, în special în intervalele de seară.

„Analizând ce s-a întâmplat în această săptămână, constat o reducere a consumurilor în orele de seară și folosesc încă o dată acest prilej să mulțumesc tuturor românilor, cetățeni, companii, instituții, pentru că mulți au răspuns acestui apel cu responsabilitate atunci când ai un deficit de energie”, a declarat Bolojan, vineri, la RFI.

El a explicat că reducerea consumului contribuie la echilibrarea sistemului energetic. „Soluția de bază este să îți reduci consumul la nivelul la care poți să asiguri o producție la care să se adauge importul de electricitate”, a explicat premierul.

Bolojan a precizat că, exceptând ziua cu temperaturi foarte ridicate, când consumul a crescut, restul zilelor din săptămână au înregistrat valori mai reduse.

„Și cu excepția zilei de alaltăieri (n.r – miercuri) când am avut cele mai ridicate temperaturi, care în mod evident influențează consumul, gândiți-vă că toate agregatele care mențină temperaturile constante în supermarket-uri, în depozite consumă mai multă energie pentru a menține aceeași temperatură, în fiecare zi am avut un consum mai redus și le mulțumesc românilor pentru că au înțeles că împreună cu mici eforturi putem trece cu bine peste această perioadă.”, a spus premierul interimar.

Potrivit cifrelor prezentate de Bolojan, consumul actual este mai mic față de nivelul unei zile obișnuite din anii trecuți. „Față de 7.700-8.000 de megawați cât am consumat într-o zi normală anul trecut, acum avem consumuri de 7.300, 7.500, 7.700 de megawați, deci 200-300 de megawați în minus, ceea ce este foarte important”.