Populația nu va fi afectată de criza din energie. Marile companii, chemate să reducă voluntar consumul

Pe fondul unui deficit de producție și al tensiunilor din piața regională a energiei, Guvernul încearcă să evite măsuri de urgență prin colaborarea cu marii consumatori industriali. Autoritățile cer reducerea voluntară a consumului în orele de vârf și dau asigurări că populația nu riscă să rămână fără energie electrică, chiar dacă situația este monitorizată permanent.

Ministerul Energiei cere marilor consumatori să reducă voluntar consumul pentru a evita dezechilibrele în sistem

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat luni, la Digi24, că autoritățile poartă discuții cu aproximativ 70-80 de mari consumatori de energie pentru reducerea voluntară a consumului în orele de vârf. Potrivit acestuia, companiile ar putea să își mute o parte din activitate în alte intervale orare sau să reducă temporar consumul de electricitate, astfel încât să fie evitată intervenția Dispeceratului Energetic Național.

Oficialul a precizat că există proceduri pentru situațiile de urgență din sistemul energetic și că, în cazuri extreme, pot fi deconectați consumatori industriali. El a subliniat însă că nu există niciun scenariu în care alimentarea cu energie electrică a populației să fie întreruptă.

Bușoi a explicat că este esențial ca marii consumatori să înțeleagă necesitatea unei reajustări a fluxurilor de consum în orele de vârf. În opinia sa, cea mai bună soluție este mutarea activităților către intervale cu presiune mai redusă asupra sistemului energetic. Pentru companiile care funcționează în regim continuu și nu își pot reorganiza programul, alternativa este reducerea voluntară a consumului de electricitate. El a arătat că o astfel de abordare planificată este preferabilă intervențiilor Dispeceratului Energetic Național, care ar putea fi nevoit să recurgă la decuplări temporare, cu riscul apariției unor probleme în procesele industriale și în manipularea anumitor materiale.

La întâlnirea organizată luni la Ministerul Energiei participă atât companii private, cât și companii de stat. Secretarul de stat a spus că reprezentanții marilor consumatori și-au exprimat deja îngrijorarea și au solicitat informații autorităților. În acest context, reuniunea a fost convocată pentru ca Guvernul să prezinte situația și pentru a identifica, împreună cu mediul de afaceri, măsurile care pot fi aplicate în fiecare sector de activitate, ținând cont de posibilitățile tehnologice și operaționale ale fiecărei companii.

Discuțiile au loc în condițiile în care România consumă, în anumite intervale ale zilei, mai multă energie decât produce, iar posibilitățile de import sunt limitate de problemele cu care se confruntă mai multe state din regiune.

Potrivit lui Bușoi, deficitul de energie este cauzat de oprirea Unității 1 de la centrala nucleară de la Cernavodă și de producția redusă a centralelor eoliene. El a explicat că, în mod normal, această diferență ar putea fi acoperită prin importuri, chiar dacă acest lucru ar avea un impact asupra prețurilor. În prezent însă, întreaga regiune se confruntă cu dificultăți. Oficialul a arătat că Ungaria se află într-o situație și mai complicată după oprirea aproape integrală a centralei nucleare de la Paks, că există probleme și în Serbia, iar surplusul de energie estimat în vestul Europei s-a diminuat din cauza caniculei, a consumului ridicat pentru climatizare și a producției reduse de energie eoliană. În aceste condiții, a avertizat el, nu va exista suficientă energie disponibilă pentru a sprijini statele din regiune, motiv pentru care situația trebuie tratată cu maximă seriozitate.

Referitor la importurile de energie, Bușoi a precizat că România cumpără electricitate prin sistemul european interconectat, din mai multe surse. El a menționat că Ucraina și-a majorat ușor cantitățile de energie pe care le poate furniza României, însă principalul partener pentru importuri rămâne Bulgaria, care încă dispune de un excedent de electricitate. Oficialul a adăugat că evoluția situației este monitorizată permanent atât în ceea ce privește centrala nucleară de la Kozlodui, cât și la nivel regional și european, prin rețeaua ENTSO-E și grupurile de lucru dedicate.

„Ceea ce este extrem de important este, pe de o parte, să înțeleagă că este nevoie de o reajustare a fluxurilor pentru orele de vârf. Este nevoie de o reducere a consumului în orele de vârf în zona industrială, fie prin mutarea activității către alte ore, care nu înseamnă o presiune asupra sistemului energetic, fie, în cazul celor care consumă în bandă și care nu pot să facă astfel de mutări sau relocări, printr-o reducere voluntară a consumului de electricitate. Există, desigur, proceduri în caz de probleme în sistem, dar pentru toată lumea este mai avantajos să se meargă planificat și să se facă reajustări decât să fie nevoit Dispeceratul Energetic Național să facă decuplări pentru o scurtă perioadă. Acest lucru riscă inclusiv să genereze anumite probleme în cazul materialelor.

Da, evident că sunt îngrijorați. Ne caută și pun întrebări. De aceea va avea loc această întâlnire într-un cadru organizat, în care Guvernul, la cel mai înalt nivel, va transmite un mesaj și vom avea o discuție comună. Este important, pe de o parte, ca ei să înțeleagă mesajul, iar, pe de altă parte, să vedem și ce este omenește și tehnologic posibil în această perioadă.

Consumăm mai mult decât producem din cauza opririi Unității 1 de la Cernavodă și a unor probleme în ceea ce privește energia eoliană. În mod normal, această situație putea fi compensată din importuri, cu un anumit efect asupra prețurilor, este adevărat. Din păcate, întreaga regiune este pe roșu. Ungaria se află într-o situație și mai dificilă decât România, pentru că și-a oprit aproape întreaga centrală nucleară de la Paks. Sunt anumite probleme și în Serbia. Toată regiunea se află într-o anumită stare de alertă din acest punct de vedere.

Așa cum ați văzut și în știrile internaționale, inclusiv în vestul Europei, excedentul la care ne așteptam și care era prognozat, pentru că este o perioadă de concedii și procesele industriale își reduc consumul în luna august, nu mai este suficient. Din cauza caniculei, a utilizării aparatelor de aer condiționat, care sunt mult mai răspândite în țările din vestul Uniunii Europene, și a unor probleme de producție, mai ales în zona energiei eoliene, nu se va genera suficientă electricitate pentru a sprijini această regiune. Deci situația trebuie abordată în cel mai serios mod cu putință.

De asemenea, Ucraina a crescut puțin cantitățile de electricitate pe care le poate oferi României. Sigur că există un sistem computerizat, un sistem integrat la nivelul ENTSO-E, care este rețeaua europeană a operatorilor de transport de energie electrică. Luăm câte puțin din mai multe părți, dar principalul partener este Bulgaria, care încă are electricitate în exces. Evident, și acolo monitorizăm situația de la Kozlodui. Situația este monitorizată la nivel regional, în grupul de lucru, și la nivel european, ca să fiu mai corect”, a declarat Bușoi.

Scumpirile de pe piața energiei îi afectează în primul rând pe marii consumatori, nu facturile populației

Cristian Bușoi a declarat că majoritatea consumatorilor casnici au contracte de furnizare a energiei încheiate pe perioade de un an, cu prețuri fixe, iar furnizorii își asigură o mare parte din necesarul de energie prin contracte pe termen mai lung cu producătorii. Potrivit acestuia, până în prezent nu au fost observate modificări ale tarifelor pentru cei care doresc să încheie în această perioadă un nou contract de furnizare.

Secretarul de stat a explicat că furnizorii își stabilesc strategiile comerciale pe baza unor calcule și analize, beneficiind de contracte cu preț fix încheiate cu o parte dintre producători. În acest context, el a subliniat importanța menținerii în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă, astfel încât Nuclearelectrica să își poată respecta obligațiile contractuale. Totodată, a arătat că furnizorii cumpără doar o parte redusă din energie de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), atât la nivel național, cât și regional.

Bușoi a apreciat că cei mai expuși fluctuațiilor de preț sunt consumatorii industriali care își procură energia de pe piețele spot. El a precizat că actualele creșteri de preț nu se reflectă imediat în facturile consumatorilor casnici, deoarece aceștia au contracte cu mari furnizori care operează pe baza unor strategii comerciale mai stabile. Cu toate acestea, oficialul a avertizat că scumpirile din piața energiei reduc competitivitatea economiei și pot contribui la creșterea inflației, motiv pentru care situația este una foarte serioasă.

Secretarul de stat a afirmat că niciunul dintre principalii furnizori cu care Ministerul Energiei se află în contact nu intenționează, în acest moment, să invoce clauza de forță majoră pentru modificarea tarifelor din contractele aflate în derulare. El a adăugat că marile companii din domeniu înțeleg gravitatea situației, inclusiv pe baza informațiilor pe care le dețin în calitate de jucători regionali sau europeni, și că acestea urmăresc evoluțiile cu îngrijorare, aflându-se într-o stare de alertă și de tensiune.

„Deocamdată nu am văzut modificări ale tarifelor pentru cei care doresc să își încheie în aceste zile un nou contract. Cele mai multe contracte sunt încheiate pe o perioadă de un an. Evident, sunt tarife fixe. Furnizorii au o strategie comercială în care analizează anumite situații și și-au făcut calculele. Au și contracte cu preț fix cu unii producători și de aceea este esențial ca Nuclearelectrica să mențină al doilea grup în funcțiune, pentru a-și putea onora contractele. Au și o mică parte de energie cumpărată de pe PZU, Piața pentru Ziua Următoare, la nivel local sau regional.

Din estimarea mea, cei mai expuși și cei care cumpără electricitate de pe piețele spot sunt tot consumatorii industriali. Deci aceste creșteri nu se traduc imediat în facturile românilor. Acolo vorbim despre mari furnizori cu care consumatorii casnici din România au contracte și care au o strategie mai stabilă. Însă, evident, toate aceste creșteri reduc competitivitatea și pot duce la majorarea inflației. Deci lucrurile sunt foarte serioase. Extrem de serioase.

Sunt în contact cu principalii furnizori, cu marile companii. În acest moment, niciunul nu intenționează să facă acest lucru. Dar, evident, din informațiile publice și din informațiile pe care le au ei, pentru că unii sunt jucători regionali sau chiar europeni, înțeleg situația și sunt și ei într-o stare de alertă și de tensiune”, a punctat Bușoi.

Populația nu riscă să rămână fără curent. Guvernul caută soluții cu marile companii pentru reducerea consumului

După intervenția de la Digi24, Bușoi a făcut noi declarații la Ministerul Energiei, înaintea întâlnirii cu reprezentanții marilor consumatori de energie. Secretarul de stat a precizat că soluțiile pentru reducerea consumului vor fi stabilite individual, împreună cu fiecare companie, în funcție de specificul activității și de posibilitățile tehnice existente.

Întrebat dacă Metrorex ar putea reduce numărul trenurilor după ora 19:00, Bușoi nu a confirmat o astfel de măsură. El a explicat că întâlnirea are rolul de a identifica, împreună cu operatorii economici, soluții concrete pentru diminuarea consumului în orele de vârf. Ulterior, specialiștii din zona tehnică vor discuta cu fiecare companie pentru a stabili măsurile care pot fi implementate. Oficialul a subliniat că există interes din partea mediului de afaceri pentru găsirea unor soluții și că alternativa, în cazul unor situații de urgență, ar fi reducerea forțată a consumului sau chiar deconectarea temporară a unor consumatori industriali de către Dispeceratul Energetic Național, ceea ce ar genera costuri și dificultăți suplimentare. În opinia sa, este preferabil un parteneriat între autorități și companii, bazat pe măsuri de eficientizare a consumului și reorganizarea fluxurilor tehnologice.

La întâlnire sunt așteptate între 70 și 80 de companii, însă concluziile și recomandările rezultate vor fi transmise ulterior întregului mediu de afaceri. Bușoi a explicat că un dialog direct cu toate companiile din economie nu este posibil, însă măsurile convenite cu marii consumatori vor putea fi aplicate și de ceilalți operatori economici. El a reamintit că premierul a solicitat Ministerului Energiei și autorităților publice locale să identifice soluții pentru eficientizarea consumului și și-a exprimat convingerea că aceste recomandări vor fi respectate. Totodată, a precizat că Dispeceratul Energetic Național dispune de proceduri clare pentru situații extreme, însă România nu se află în prezent într-un astfel de scenariu, iar obiectivul autorităților este să prevină apariția lui prin măsuri proactive.

Secretarul de stat a arătat că, dacă măsurile voluntare nu vor fi suficiente, Dispeceratul Energetic Național ar putea dispune reducerea consumului sau deconectarea temporară a unor consumatori industriali. El a exclus însă posibilitatea ca populația să fie afectată de lipsa energiei electrice din cauza deficitului de producție. Potrivit lui, situația din regiune poate avea două consecințe principale: creșterea prețurilor la energie, ca urmare a reducerii volumelor disponibile, și necesitatea limitării consumului unor companii. În schimb, alimentarea populației este asigurată din producția internă, prin centralele pe cărbune și gaze, completate în timpul zilei de energia fotovoltaică și, în măsura disponibilității, de producția eoliană.

Bușoi a explicat și că eventualele pene de curent nu sunt determinate de lipsa energiei în sistem, ci de probleme tehnice ale rețelelor de distribuție. Ele pot apărea din cauza supraîncărcării echipamentelor, a incendiilor de vegetație sau a infrastructurii învechite, care nu a putut fi modernizată integral. El a precizat că autoritățile colaborează permanent cu specialiștii Dispeceratului Energetic Național și cu operatorii de distribuție și a făcut apel către populație să permită accesul echipelor de intervenție atunci când sunt necesare lucrări pentru remedierea avariilor sau îndepărtarea vegetației care pune în pericol rețelele.

Oficialul a subliniat că autoritățile solicită populației doar reducerea voluntară a consumului în orele de vârf și că nu sunt pregătite restricții obligatorii, întreruperi programate sau măsuri de raționalizare. El a arătat că apelurile lansate de premier, de specialiștii din sistemul energetic și de experții independenți urmăresc să încurajeze un consum mai eficient și să combată informațiile false care circulă în spațiul public privind presupuse restricții iminente.

În ceea ce privește producția de energie, Bușoi a precizat că cele patru unități pe cărbune aflate în funcțiune operează la capacitatea maximă permisă de starea lor tehnică. El a amintit că acestea sunt instalații vechi, cu randamente reduse, motiv pentru care România continuă procesul de înlocuire treptată a cărbunelui cu centrale pe gaze, proces care ar urma să fie finalizat până în 2030.

Totodată, a menționat că au fost puse în funcțiune și capacități de producție pe bază de gaze naturale, iar, la solicitarea Guvernului, procedurile de autorizare pentru noi parcuri fotovoltaice și sisteme de stocare au fost accelerate. În urma acestor măsuri, câteva sute de megawați au intrat deja în producție săptămâna trecută, iar în perioada următoare urmează să fie conectate noi capacități, în special din surse fotovoltaice și baterii de stocare.

„Astăzi vom avea o discuție. A fost făcut deja un apel public. Este important să găsim soluții împreună, după care persoanele din zona tehnică vor lua legătura cu fiecare dintre aceste companii, pentru a vedea, în primul rând, care sunt soluțiile concrete și, în al doilea rând, cum implementează această recomandare. Există un interes major și la nivelul dumnealor.

Ei pot înțelege că alternativa, în cazul unor situații de urgență, este aceea în care dispeceratul va face această reducere sau, eventual, chiar deconectarea, ceea ce, în mod evident, ar crea mai multe costuri și neplăceri. Important este să existe un parteneriat și să găsim toate aceste soluții împreună, pentru că sunt convins că există soluții de eficientizare a consumului sau de reorganizare a fluxurilor tehnologice și economice.

Între 70 și 80 de companii. Sigur că recomandările se pot extinde către toți ceilalți. Nu putem avea un dialog eficient și nu putem înțelege exact cum stau lucrurile cu sute de mii de companii, dar, în urma acestor discuții și a concluziilor, recomandările se vor extinde către întreaga zonă economică, pentru că sunt și mulți alții care pot face aceste lucruri. Așa cum a anunțat domnul prim-ministru vineri, în briefingul de presă, a dat o direcție clară către Ministerul Energiei și a făcut un apel către autoritățile publice locale pentru a găsi soluții de eficientizare.

Eu sunt convins că se vor conforma. Există însă proceduri legale și există un manual în acest sens la Dispeceratul Energetic Național, care prevede acțiuni în cazuri extreme. Nu suntem în acest moment într-o astfel de situație, dar trebuie să evităm să ajungem acolo și, din acest motiv, trebuie să fim proactivi.

Tot ceea ce experimentăm în regiune poate avea efecte în două direcții. În primul rând, prețuri mari, pentru că volumele disponibile sunt din ce în ce mai reduse și, evident, potrivit legilor economiei de piață, prețurile cresc, mai ales pe piețele spot. În al doilea rând, există posibilitatea de a fi nevoiți să deconectăm consumatorii industriali.

Nu se va ajunge la populație. Nu există niciun scenariu potrivit căruia populația va avea de suferit sau nu va avea curent din cauza acestei situații. Cel puțin pentru alimentarea populației există producție internă stabilă: centralele pe cărbune, centralele pe gaz, iar în timpul zilei și spre după-amiază, cele fotovoltaice. Avem și energia eoliană, care, sigur, s-a redus foarte mult din cauza caniculei. Din acest punct de vedere, lucrurile sunt clare.

Trebuie să înțelegem că penele de curent nu au legătură cu cantitatea de electricitate disponibilă. Penele de curent țin de anumite probleme din rețeaua de distribuție, care, în cazul unor supraîncărcări, dar mai ales în situația unor incendii de vegetație, afectează echipamentele. Unele dintre acestea sunt destul de vechi. Nu s-au putut face modernizări și retehnologizări în întreaga rețea de distribuție.

Din dialogul pe care îl am cu specialiștii de la Dispeceratul Energetic Național, dar și cu cei de la rețelele de distribuție, este important să facem un apel către populație să permită echipelor de intervenție să lucreze atunci când apar probleme legate de vegetație sau de anumite echipamente afectate. Sunt situații în care, pur și simplu, oamenii refuză să îi lase să verifice. Evident că nu pot intra în anumite zone sau pe anumite proprietăți fără acordul proprietarilor.

Nu, nu luăm în calcul restricții. Sunt rugăminți și apeluri formulate de domnul prim-ministru și de oamenii din zona tehnică, despre care este foarte important să comunice în această perioadă. Decidenții politici au uneori limite în a fi crezuți sau în a avea o eficiență maximă. Dar o spun specialiștii, o spun experții independenți pe care i-ați invitat în diverse emisiuni, o spun reprezentanții unor instituții. Sper ca toate aceste apeluri și toate aceste informații să genereze și în rândul populației un comportament de eficientizare a consumului. Dar nu vorbim despre restricții, întreruperi, pericole sau raționalizări, așa cum, din păcate, circulă pe rețelele sociale tot felul de teorii ale conspirației.

Cele patru unități funcționează la capacitatea maximă posibilă din punct de vedere tehnologic. Vorbim, totuși, despre unități de producție învechite, cu randamente discutabile. Tocmai de aceea există și acest proces, care se va încheia în 2030, de înlocuire a cărbunelui cu gaz. Au mai fost puse în funcțiune capacități mici, motoare care pot produce energie pe bază de gaz.

De asemenea, în urma dispoziției prim-ministrului, a fost accelerată la maximum licențierea unor parcuri solare care urmau să își finalizeze testele. Procedurile au fost accelerate, iar săptămâna trecută au fost introduși în producție câteva sute de megawați. Urmează ca și în această săptămână să înceapă să funcționeze noi capacități, mai ales în zona fotovoltaică și a bateriilor”, a completat Bușoi.