Criza energetică scoate la iveală o vulnerabilitate. De ce reducerea consumului nu rezolvă problema

Reducerea voluntară a consumului de energie electrică ar putea contribui cu cel mult 100-200 MW în perioadele de vârf, o cantitate insuficientă pentru acoperirea unui posibil deficit estimat între 1.500 și 2.500 MW, potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

Ce ascunde apelul la economisirea energiei. Datele care arată limitele soluției

Specialistul în energie susține că România a intrat într-o stare de alertă energetică, însă măsurile anunțate pentru diminuarea consumului se bazează, deocamdată, pe responsabilitatea voluntară a consumatorilor.

„România a declarat stare de alertă energetică. Sună grav. Sună a mobilizare. Sună a stat care știe ce are de făcut. În realitate, pentru reducerea consumului în orele de vârf, statul vine deocamdată cu un apel: „Fiți responsabili și opriți-vă voluntar!” Adică Guvernul cere companiilor să își întrerupă producția, să nu își realizeze marfa, să nu își încaseze profitul, să își plătească în continuare salariații și să suporte penalitățile pentru comenzile nelivrate. Asta în condițiile în care în România se plătește energia electrică este foarte scumpă (a doua cea mai scumpă energie electrică din PZU în primele 6 luni ale anului 2026). Toate acestea pentru un eventual mulțumesc. Nu se pot compensa consumatorii în stare de alertă în care oprirea consumului de energie electrică se face voluntar”, scrie Dumitru Chisăliță.

Potrivit acestuia, reducerea voluntară a consumului nu poate reprezenta o soluție pentru acoperirea unui deficit semnificativ de energie, în special în orele de seară, când presiunea asupra sistemului este mai mare.

Importurile de energie și riscurile în perioadele de consum ridicat

Specialistul în energie Dumitru Chisăliță critică apelul Guvernului către consumatori și companii pentru reducerea voluntară a consumului de energie, susținând că această măsură nu poate acoperi problemele sistemului. El afirmă că firmele ar suporta pierderi prin oprirea producției, neîncasarea veniturilor și plata penalităților, deși România are deja un preț ridicat al energiei electrice. Chisăliță consideră că responsabilitatea voluntară nu poate înlocui mecanismele planificate și compensate financiar pentru gestionarea situațiilor de deficit energetic.

„După 25 ani de iresponsabilitate energetică, Guvernul cere responsabilitate voluntară de la alții. România a declarat stare de alertă energetică. Sună grav. Sună a mobilizare. Sună a stat care știe ce are de făcut. În realitate, pentru reducerea consumului în orele de vârf, statul vine deocamdată cu un apel: ‘Fiți responsabili și opriți-vă voluntar!’. Adică Guvernul cere companiilor să își întrerupă producția, să nu își realizeze marfa, să nu își încaseze profitul, să își plătească în continuare salariații și să suporte penalitățile pentru comenzile nelivrate. Asta în condițiile în care în România se plătește energie electrică foarte scumpă (a doua cea mai scumpă energie electrică din PZU în primele 6 luni ale anului 2026). Toate acestea pentru un eventual mulțumesc”, a transmis specialistul în energie.

Dumitru Chisăliță afirmă că România importa deja aproximativ 1.700 MW în orele de seară, iar situația s-ar putea complica dacă ar apărea noi indisponibilități în sistemul de producție.

„România importa deja aproximativ 1.700 MW în orele de seară. Dacă s-ar opri și a doua unitate de la Cernavodă, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW, potrivit declarațiilor premierului. Dacă crește consumul pe fondul caniculei mai sunt necesari 700 MWh. În același timp, seceta afectează și statele vecine, deci nimeni nu poate garanta că energia necesară va exista la frontieră exact în orele critice”, mai susține președintele AEI.

În această situație, reducerea consumului prin măsuri voluntare este considerată de specialist o soluție cu efect limitat, deoarece nu poate acoperi diferențele mari dintre necesarul de energie și capacitatea disponibilă.

Industria, principalul sector afectat de reducerea voluntară a consumului

Chisăliță explică faptul că reducerea consumului în industrie presupune dificultăți suplimentare, deoarece procesele de producție nu pot fi întrerupte și reluate imediat fără consecințe economice.

„O fabrică nu este un bec pe care îl stingi la ora 20:00 și îl aprinzi la ora 23:00. În industrie există cicluri tehnologice, temperaturi care trebuie menținute, materii prime aflate în proces, instalații care nu pot fi oprite instantaneu și contracte cu termene ferme de livrare. Cine plătește marfa neprodusă? Cine plătește rebuturile? Cine acoperă salariile, repornirea instalațiilor și penalitățile comerciale? Răspunsul actual este simplu – compania care acceptă să ajute sistemul”, întreabă specialistul.

În opinia exprimată de președintele AEI, mecanismele de reducere a consumului ar trebui stabilite anterior și compensate financiar, nu bazate exclusiv pe apeluri către consumatori.

„Într-un sistem energetic bine organizat, reducerea consumului nu se face prin rugăminți televizate. Se contractează din timp. Compania primește bani pentru capacitatea pe care se obligă să o reducă și o plată separată pentru energia efectiv neconsumată. În schimb, își asumă contractual obligația de a răspunde atunci când sistemul are nevoie. România încearcă să obțină acum același serviciu fără să îl plătească. Este ca și cum statul ar cere unei centrale să producă energie gratuit, din patriotism. Sau unei firme de transport să livreze combustibil fără să factureze. Când însă este vorba despre consumatori, autoritățile par să creadă că pierderea economică poate fi acoperită din responsabilitate. Responsabilitatea nu plătește salariile și penalitățile”, a explicat președintele AEI.

Estimările privind economiile de energie obținute prin voluntariat

Dumitru Chisăliță estimează că reducerea voluntară a consumului de energie electrică ar putea ajunge în următoarele zile la aproximativ 100-200 MW, cu o valoare medie de circa 150 MW.

Cele mai importante contribuții ar urma să provină din industrie, unde reducerea ar putea fi cuprinsă între 30 și 80 MW, dar și din partea instituțiilor publice, centrelor comerciale și clădirilor de birouri, cu valori estimate între 20 și 40 MW pentru fiecare categorie.

Consumatorii casnici ar putea contribui cu aproximativ 20-50 MW, în timp ce diminuarea iluminatului ornamental și publicitar, precum și alte categorii de consum, ar putea aduce reduceri de câte 10-20 MW.

„Chiar și acceptând unele suprapuneri și variații, vorbim despre numai 5-10% dintr-un posibil deficit de seară de 1.500-2.500 MW. Ajută? Da. Rezolvă problema? Categoric nu. Primii 150-300 MW pot fi obținuți prin reducerea climatizării, iluminatului ornamental, încărcării vehiculelor electrice, pompelor programabile și unor activități comerciale. Pentru următorii 500 MW trebuie intrat în industrie. Iar acolo factura poate depăși un milion de euro pentru fiecare oră de reducere, la care se adaugă riscurile tehnologice și comerciale. Nu poți opri industria în ordinea numerelor de telefon”, a mai scris specialistul.