Avertisment înainte de o posibilă criză energetică. Ce vulnerabilități are România acum

Sistemul energetic din România traversează o perioadă dificilă, pe fondul reducerii producției de electricitate și al mai multor factori care afectează capacitatea de furnizare. Guvernul a instituit stare de alertă la nivel național pentru luna august, în contextul diminuării resurselor disponibile și al posibilității ca și al doilea reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă să fie oprit.

Scenariul care sperie autoritățile: ce se poate întâmpla cu electricitatea în România

Specialiștii în domeniul energetic atrag atenția că mai multe probleme apărute simultan pot crește presiunea asupra Sistemului Energetic Național. Cosmin Păcuraru, specialist în securitate energetică, susține că lipsa unor rezerve suficiente de producție poate transforma un incident important într-o situație dificil de gestionat pentru rețea.

Unul dintre cele mai sensibile scenarii analizate de expert este oprirea simultană a celor două reactoare de la Cernavodă. O asemenea situație ar duce la pierderea unei capacități de aproximativ 1.400 MW de producție constantă, ceea ce ar reprezenta o reducere semnificativă pentru sistemul național.

Problemele nu sunt însă limitate la sectorul nuclear. La Porțile de Fier I, două grupuri hidroenergetice sunt oprite, iar un al treilea funcționează la jumătate din capacitate, ceea ce înseamnă aproape 500 MW indisponibili. În același timp, mai multe hidrocentrale se află în perioade de revizie, iar unele centrale termoenergetice sunt afectate de incendii, lucrări de mentenanță sau situații financiare dificile.

Seceta și reducerea producției complică situația energetică

La aceste dificultăți se adaugă efectele secetei și nivelul redus al debitului Dunării, factori care limitează producția hidroenergetică și reduc flexibilitatea sistemului. În aceste condiții, orice scădere suplimentară a capacității disponibile poate avea un impact important asupra echilibrului dintre producție și consum.

„Avem un concurs de împrejurări – Dunărea e mică, avem oprirea ambelor reactoare, iar asta echivalează cu dispariția din sistem a aproximativ 1.400 MW de producție în bandă”, a declarat Cosmin Păcuraru pentru Adevărul.

Specialistul consideră că actualele vulnerabilități sunt legate de lipsa unor capacități suficiente care să poată asigura energie constantă în momentele în care anumite surse nu sunt disponibile.

România a făcut investiții importante în dezvoltarea parcurilor fotovoltaice și eoliene, însă aceste surse depind de condițiile meteorologice și nu pot asigura singure continuitatea alimentării cu energie. Potrivit expertului, problema principală este lipsa unor sisteme de stocare de mari dimensiuni și a unor investiții suficiente în capacități stabile de producție.

Energia regenerabilă are nevoie de sisteme de susținere

Energia produsă de panourile fotovoltaice și turbinele eoliene variază în funcție de intensitatea soarelui și a vântului. În lipsa unor soluții de stocare, energia disponibilă în perioadele de producție ridicată nu poate fi folosită integral atunci când consumul crește, iar producția regenerabilă scade.

„Noi am tot făcut fotovoltaice și parcuri eoliene, dar n-am investit aproape deloc în sisteme de stocare. Și n-am investit în nuclear, care e mult mai important. Soarele și vântul fără energie nucleară nu ne pot salva”, a transmis Cosmin Păcuraru.

În acest context, specialistul susține că energia nucleară și hidroenergia rămân componente importante pentru stabilitatea sistemului, alături de dezvoltarea surselor regenerabile.

Investițiile în producție și stocare, considerate esențiale

Riscul unui blackout este analizat de specialiști în contextul în care sistemul funcționează cu mai puține rezerve disponibile. Cosmin Păcuraru a precizat că un astfel de scenariu nu poate fi exclus în condițiile actuale.

„Eu zic că acum, în situația asta, cu reactoarele închise, cu problemele pe care le avem, te poți aștepta la orice. Deci și la un blackout. Suntem la limită, în pragul dezastrului”, a declarat acesta.

Potrivit specialistului, vulnerabilitatea sistemului nu este determinată doar de lipsa unor cantități suficiente de energie. O defecțiune tehnică sau un atac cibernetic asupra infrastructurii critice ar putea amplifica rapid dificultățile existente.

„Ajunge să ne dea rușii doar un bobârnac. Nu trebuie să ne împingă pe scări. Un atac cibernetic sau o defecțiune minoră ne poate bloca complet sistemul”, a avertizat Cosmin Păcuraru.

Expertul nu susține ideea că un blackout este inevitabil

Expertul a precizat însă că nu susține că un blackout este inevitabil, ci că actualele condiții cresc nivelul de vulnerabilitate al sistemului energetic. Pentru reducerea acestor riscuri, specialistul recomandă continuarea investițiilor în energia nucleară, inclusiv dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și a proiectelor privind reactoarele modulare mici (SMR).

O altă propunere vizează construirea unor turnuri de răcire la Cernavodă, care ar putea reduce dependența centralei de nivelul Dunării. De asemenea, expertul susține reluarea proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, o investiție destinată stocării energiei produse în perioadele cu disponibilitate ridicată.

Potrivit specialistului, stabilitatea Sistemului Energetic Național depinde de combinarea mai multor surse de producție și de dezvoltarea unor soluții moderne de stocare. Energia nucleară, hidroenergia, sursele regenerabile și infrastructura de acumulare trebuie să funcționeze împreună pentru menținerea echilibrului energetic.