Criza economică din România, legată direct de liberalizarea haotică a pieței energiei. Ce spun analiștii despre deciziile luate de stat
Liberalizarea pieței energetice, începută în urmă cu câțiva ani, este considerată de numeroși specialiști drept principala cauză a crizei economice majore prin care trece România. Deși țara se află printre campionii europeni ai producției de energie, procesul de liberalizare a fost, potrivit experților, unul haotic, disproporționat și influențat de interese obscure, care ar fi favorizat companiile așa-numiților „băieți deștepți”.
În loc să aducă prețuri mai mici și un mediu concurențial autentic, liberalizarea a devenit o sursă constantă de creștere a costurilor, afectând profund nivelul de trai al populației și competitivitatea firmelor românești.
Datele economice recente confirmă faptul că efectele se propagă în întreaga economie. După un deceniu în care consumul intern a reprezentat motorul principal al creșterii economice, situația s-a schimbat radical.
Consumul scade pentru prima dată după mulți ani. Datele INS privind luna octombrie
Indicatorii Institutului Național de Statistică pentru luna octombrie marchează o turnură îngrijorătoare: comerțul cu amănuntul scade atât față de luna precedentă, cât și în raport cu aceeași perioadă din 2024.
Este prima confirmare statistică a pierderii de avânt a consumului intern, într-un context în care investițiile și exporturile sunt și ele afectate de creșterea prețurilor la energie. INS arată că economia înregistrează o creștere modestă, susținută în principal de investiții și construcții, dar încetinită de declinul industriei.
În opinia experților economici, această situație nu reprezintă o surpriză. Ei afirmă că actuala criză este consecința unor reforme prost concepute, lipsite de transparență și aplicate fără o strategie coerentă – reforme care au fost, de multe ori, în beneficiul unor grupuri din piață.
Cosmin Păcuraru: „Liberalizarea pieței energiei e o butaforie, o minciună ordinară”
Consultantul independent Cosmin Păcuraru atrage atenția că, deși statul a anunțat la 1 iulie 2025 revenirea la „piața liberă” după trei ani de plafonări, realitatea este cu totul alta.
Acesta susține că liberalizarea este doar o aparență, deoarece aproape jumătate din energia consumată în România continuă să fie tranzacționată prin contracte bilaterale opace.
El explică faptul că prezentarea oficială a noului sistem – un site al ANRE care centralizează oferte și afișează prețuri, ascunde probleme structurale majore.
Consultantul afirmă că furnizorii ar continua să influențeze piața reală „prin metode netransparente”, ceea ce ar fi una dintre cauzele exploziei tarifelor la electricitate. În opinia sa, ideea de piață liberă este doar „o butaforie”, iar românii sunt cei care suportă consecințele.
„Piață liberă nu există. Ceea ce ne spun ei, că s-a liberalizat piața, e o butaforie, o minciună ordinară.
Piața s-a liberalizat în discursul administrației în sensul în care Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și-a făcut un site unde primește niște oferte și există un motor de căutare pe mai multe criterii care să ofere cele mai mici prețuri.
Dar de ce nu se explică faptul că furnizorii, cei care trimit ofertele la ANRE, de fapt joacă murdar în adevărata piață?”, afirmă Păcuraru.
Efectele reformelor ascunse „sub preș” ani la rând. Negrescu: Prin această liberalizare, statul a distrus puterea de cumpărare, a distrus competitivitatea firmelor românești
La rândul său, analistul economic Adrian Negrescu afirmă că situația actuală este rezultatul unor reforme ascunse sau amânate timp de ani întregi, la care se adaugă deficite bugetare acumulate și agravate după alegeri.
Acesta explică faptul că statul este acum forțat să taie cheltuieli și să majoreze taxe într-un ritm accelerat, ceea ce crește presiunea asupra populației și a mediului de afaceri.
În viziunea sa, liberalizarea pieței de energie a fost „cea mai mare greșeală” din ultimii ani, deoarece a provocat prăbușirea puterii de cumpărare și a competitivității companiilor românești.
Negrescu argumentează că liberalizarea, realizată imediat după o perioadă lungă de plafonare, a alimentat o inflație record de 10%, de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene.
Analistul a subliniat că prețurile energiei au crescut cu aproximativ 70% într-un singur an, generând o creștere generalizată a costurilor. În mod paradoxal, spune acesta, importurile au ajuns în multe cazuri mai ieftine decât producția internă, ceea ce pune presiune suplimentară pe firmele românești.
„Este rezultatul reformelor pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat și, bineînțeles, au explodat după alegeri. Suntem în situația în care trebuie să tăiem de undeva. Suntem într-o criză economică în care statul reușește cu greu să facă față. Da, s-au luat aceste măsuri de creșteri de taxe. Problemele s-au acutizat atât de mult încât toate aceste creșteri de taxe vin una după alta. Și asta este marea problemă.
Vin pe acest cadru inflaționist, pe care tot noi ni l-am creat, pentru că am ajuns la inflația asta de 10%, cea mai mare din Europa, de 3 ori mai mare decât media europeană. Anul acesta, să nu uităm un lucru, am liberalizat piața de energie, iar prețul energiei a crescut cu 70%.
Bineînțeles că au explodat toate prețurile și noi suntem vinovați, pentru că noi ne producem energia. Aceea este cea mai mare greșeală: liberalizarea pieței de energie.
Mi se pare cea mai mare greșeală pe care putea să o facă statul român în momentul ăsta, pentru că pur și simplu a distrus puterea de cumpărare, a distrus competitivitatea firmelor românești, pentru că importurile, în mod paradoxal, au ajuns să fie mai ieftine decât ceea ce producem noi în România”, a precizat Adrian Negrescu.
România nu are strategie energetică. Mircea Coșea: Până la o schimbare radicală în conceptul de guvernare al României, nu ne putem aștepta la miracole
Profesorul universitar Mircea Coșea confirmă direcția semnalată de ceilalți experți, afirmând că principala problemă a României este lipsa unei strategii energetice coerente. Potrivit acestuia, țara funcționează „de pe o zi pe alta”, aplicând măsuri improvizate și reactive, fără o viziune de ansamblu asupra consumului și producției necesare pentru viitor.
Economistul explică faptul că inflația nu provine din creșterea consumului – care oricum este în declin – ci din costurile energetice ridicate și lipsa investițiilor consistente în infrastructură. El avertizează că România discută despre tehnologii viitoare precum electrificarea transportului, robotizare sau inteligență artificială fără să își cunoască necesarul real de energie și fără să dețină capacitățile de producție necesare.
Coșea afirmă că multe dintre resursele și industriile energetice pe care România le deținea în trecut s-au pierdut, iar în lipsa unor investiții masive și a unei direcții clare, țara riscă să intre într-un ciclu prelungit de stagnare și degradare economică. În viziunea sa, România traversează un moment de „debuseolare generală”, afectată nu doar economic, ci și social și politic.
Profesorul mai avertizează că prețurile ridicate la energie generează un efect de domino în întreaga economie, împingând în sus costurile tuturor bunurilor și serviciilor. Acest tip de inflație structurală ar fi dificil de controlat doar prin instrumentele BNR, necesitând intervenții coordonate la nivel guvernamental și investiții consistente.
Coșea punctează că problemele interne sunt agravate de deciziile Uniunii Europene privind menținerea dependenței de gazul și petrolul rusesc.
El consideră că această abordare a fost „o greșeală istorică”, justificată la timpul respectiv prin argumente economice și geopolitice, care însă s-au dovedit ulterior eronate. Contextul actual ar transmite undele de șoc ale acestei dependențe, amplificând vulnerabilitatea energetică a României.
„România, până la urmă, va trebui să aibă un program de țară pe strategie energetică. Ceea ce nu are. România merge de la zi la zi, de la etapă la etapă, cârpeli, pompieristică. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu prețurile la energie. Inflația din România nu vine din creșterea consumului, ci din costurile energetice și din lipsa unei strategii de investiții coerente.
Ce înseamnă ceea ce s-ar putea aștepta în viitor? În primul rând, noi nu știm de ce consum avem nevoie. Noi discutăm foarte entuziaști despre trecerea la automobile electrice, la robotizare, la inteligența artificială. Asta cere un consum mai înalt de energie, resurse pe care nu le avem.
Avem astfel de capacități? Deocamdată nu. Avem investiții în aceste domenii? Nu. Din punct de vedere al consumului de gaz, avem un consum de gaz, care să meargă pe prelucrare chimică? Nu avem. Am avut și am pierdut.
Suntem într-un moment prost, în care România decade, nu numai din punct de vedere economic, dar și în punct de vedere social și politic. Până la o schimbare radicală în viața politică și în conceptul de guvernare al României, nu ne putem aștepta la miracole”, afirmă profesorul Mircea Coșeau.
Cristian Păun: Este un sistem de vaci de muls, stoarse de capital și de vlagă constant
Un alt economist care împărtășește opinia că liberalizarea pieței energetice este doar o aparență menită să avantajeze grupuri privilegiate este profesorul universitar Cristian Păun. Acesta susține că așa-numita liberalizare ar fi „o glumă bună, dar proastă”, explicând că sursa problemelor se află chiar în structura profund etatizată a sistemului energetic.
Păun afirmă că cea mai mare parte a producției de energie este controlată de stat, la fel ca transportul și distribuția energiei electrice, iar reglementarea pieței este tot o atribuție exclusivă a statului.
În aceste condiții, consideră profesorul, ideea de prețuri libere și de liberalizare nu poate fi luată în serios, mai ales în contextul în care aproximativ 60% din prețul final reprezintă taxe – unele dintre ele pe care le califică drept abuzive sau absurde, precum taxa de cogenerare sau „taxa de stâlp”.
Economistul este de părere că actualul sistem energetic funcționează ca „un mecanism de vaci de muls”, constant exploatat financiar și operațional. El afirmă că acest sistem ar fi capturat de „o gașcă de șmecheri interconectați”, într-un lanț în care politicienii și oamenii numiți politic în companiile de stat ar beneficia de funcții, influență și câștiguri nejustificate.
Păun susține că, de la consiliile de administrație până la poziții de execuție precum șefi adjuncți din achiziții, fiecare ar avea susținere politică și obligația de a executa decizii fără discuții, inclusiv atunci când statul decide majorări de preț.
„Cea mai mare parte a producției de energie este de stat. Transportul energiei electrice este integral de stat. Distribuția energiei este tot de stat. Reglementarea pieței o face tot statul.
Este o glumă proastă să vorbești de prețuri și liberalizare în acest caz. Mai ales că în prețul final vorbim de 60% taxe, unele chiar abuzive sau aberante (cogenerare, taxă de stâlp etc.).
Este un sistem de vaci de muls, stoarse de capital și de vlagă constant. Un sistem din care câștigă o gașcă de șmecheri interconectați la el. Pe de o parte avem politicienii și politrucii care căpușează aceste companii, de la consiliile de administrație, până la șeful adjunct de la achiziții, fiecare «are pe cineva». Toți sunt docili, toți dau raportul, toți execută, nu discută.
Mai ales dacă statul decide creșteri de prețuri. Dacă vorbești de listare pe bursă, privatizare sau parteneriat public privat, politrucii urlă ca arși cu tot felul de invective gen neoliberalule, anarhistule, libertarianule, neoconule, soroșistule. Ei nu își vând țara. O mulg. Cum să le-o iei din brațe?”, a afirmat Cristian Păun.
