CONAF cere Ministerului Finanțelor un indicator public privind punctualitatea plăților autorităților

Companiile cer statului mai multă disciplină la plată, în contextul în care întârzierile la achitarea obligațiilor pot pune presiune pe lichiditatea firmelor și pot amplifica problemele din economie. CONAF propune un indicator public pentru punctualitatea autorităților, penalități pentru întârzieri și reguli mai predictibile pentru rambursarea TVA.

CONAF cere Ministerului Finanțelor un indicator public privind punctualitatea plăților autorităților

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) solicită Ministerului Finanțelor să introducă un indicator public privind punctualitatea plăților efectuate de fiecare minister și primărie. Organizația susține că un astfel de mecanism ar face vizibile întârzierile la plată ale autorităților și ar permite companiilor să își gestioneze mai eficient lichiditatea, potrivit unui comunicat.

CONAF propune patru măsuri care, potrivit organizației, nu presupun introducerea unor noi facilități fiscale sau scheme de ajutor pentru companii.

Prima măsură vizează publicarea lunară, de către Ministerul Finanțelor, a informațiilor privind sumele datorate de stat companiilor și perioada de timp în care acestea au rămas neachitate. Raportarea ar urma să permită identificarea, pentru fiecare instituție, a timpului efectiv de plată și compararea punctualității între autorități, după modelul indicatorilor utilizați în Italia.

CONAF propune, de asemenea, ca aceeași raportare să includă și sumele datorate prin schemele de compensare, inclusiv cele destinate furnizorilor de energie. Organizația subliniază că este vorba despre bani pe care statul îi datorează pentru servicii deja prestate, cum este cazul diferenței dintre prețul plafonat și prețul real al energiei. Aceste sume sunt decontate prin ANRE și ministerele de resort.

În opinia CONAF, raportarea publică ar trebui să evidențieze distinct obligațiile aferente schemelor de compensare, precum și numărul cererilor validate, al celor aflate în verificare și al sumelor deja achitate.

Organizația atrage atenția că, în sectorul energetic, volumul cererilor de decontare aflate în analiză a fost estimat la aproximativ 6 miliarde de lei, în timp ce bugetul pentru anul 2026 prevede 3,75 miliarde de lei pentru aceste decontări.

O altă măsură propusă de CONAF este ca statul să plătească penalități atunci când întârzie achitarea obligațiilor, la fel ca orice alt debitor. Organizația solicită ca dobânda penalizatoare prevăzută de Legea nr. 72/2013 să fie calculată și plătită din oficiu, fără ca furnizorul să fie nevoit să inițieze demersuri pentru a-și valorifica acest drept.

CONAF cere predictibilitate în rambursarea TVA și plata la termen a obligațiilor statului

CONAF solicită ca ritmul restituirilor de TVA să fie menținut indiferent de schimbările de guvernare și ca ANAF să publice lunar termenul mediu de soluționare a cererilor de rambursare. În primul semestru din 2026, statul a restituit TVA în valoare de aproximativ 18 miliarde de lei.

Organizația susține că, pentru companii, predictibilitatea plăților este esențială, mai ales atunci când este vorba despre facturi acceptate și obligații certe ale autorităților. În aceste cazuri, problema nu mai este existența datoriei, ci momentul în care banii ajung efectiv la furnizor.

CONAF atrage atenția că diferența dintre o plată făcută în 30 de zile și una efectuată după 90 de zile poate pune presiune semnificativă asupra unei firme. În perioada de așteptare, compania trebuie să își achite salariile, furnizorii și taxele, apelând uneori la împrumuturi. Dobânda plătită pentru banii utilizați pentru acoperirea întârzierii se transformă, în cele din urmă, într-un cost suportat de companie.

Efectele întârzierilor se propagă și în lanțul economic. Un furnizor care nu își primește banii la timp poate amâna, la rândul său, plățile către alte companii. Astfel, o întârziere de câteva luni a unui contract public poate afecta mai multe firme care nu au nicio relație directă cu statul.

În opinia reprezentanților CONAF, măsurile propuse ar avea trei efecte: ar face întârzierile vizibile și comparabile între instituții, ar introduce un cost pentru plata cu întârziere și ar oferi companiilor un document oficial pe care l-ar putea utiliza inclusiv în relația cu băncile.

Organizația consideră că predictibilitatea plăților reprezintă o formă de sprijin pentru mediul de afaceri care nu presupune alocarea unor fonduri publice. Aceasta nu poate compensa scăderea consumului sau înlocui creșterea economică, însă poate face diferența pentru companiile care traversează o perioadă dificilă, întrucât presiunile se resimt mai întâi la nivelul trezoreriei.

CONAF subliniază că efectele acestor probleme apar înainte ca ele să fie reflectate în bilanțurile anuale ale companiilor. Ele pot fi observate în reducerea vânzărilor, în plata salariilor din linii de credit, în amânarea plăților către furnizori sau în renunțarea la investiții și achiziția unor echipamente noi.

Organizația atrage atenția și asupra situației de pe piața muncii. Rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani a ajuns la 28,8% în primul trimestru din 2026, față de 24,6% în aceeași perioadă din 2025. Astfel, aproape trei din zece tineri activi care își caută un loc de muncă nu reușesc să îl găsească.

Potrivit CONAF, pentru o companie mică, ajustările pot începe înaintea concedierilor, prin amânarea sau anularea unei noi angajări. Organizația susține că, din acest motiv, contracția economică îi afectează în primul rând pe cei care încearcă să intre pe piața muncii.

„Companiile s-au conformat din prima zi. Nu au cerut răgaz și nu l-au primit. Cerem statului să respecte legile pe care le-a votat. Un stat care își plătește la termen obligațiile certe susține lichiditatea economiei fără să creeze o nouă schemă de ajutor. Conformarea nu poate funcționa într-un singur sens”, a declarat Cristina Chiriac, președintele CONAF.

Solicitările organizației vin la un an de la majorarea cotelor de TVA. La 1 august 2025, cota standard a TVA a crescut de la 19% la 21%, în timp ce cotele reduse de 5% și 9% au fost comasate la 11%.

În primul semestru din 2026, veniturile din TVA au ajuns la 74,14 miliarde de lei, cu 25,1% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

În același timp, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a consemnat 11 luni consecutive de scădere. În primul semestru din 2026, contracția a fost de 5,7%, iar în iunie a ajuns la 7,3% față de aceeași lună din 2025, pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Iunie a fost cea mai slabă lună din această perioadă, după ce tendința de scădere a început în august 2025, când au intrat în vigoare noile cote de TVA.

CONAF susține că firmele au aplicat noile cote de TVA începând din prima zi, prin refacturarea serviciilor și produselor, regularizarea contractelor aflate în derulare și recalcularea prețurilor, fără o perioadă de tranziție prevăzută de lege.

La nivel bugetar, deficitul a scăzut în primul semestru de la 3,64% la 2% din PIB, ceea ce reprezintă o reducere de 28,8 miliarde de lei. Veniturile bugetului au crescut cu 10,3%, până la 342,52 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 0,8%, la 383,55 miliarde de lei. În termeni nominali, veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, iar cheltuielile cu aproximativ 3 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetare au scăzut ca pondere în PIB, de la 19,85% la 18,66%, însă au crescut în valoare nominală. Cheltuielile de personal s-au redus cu 3,3 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 4,14 miliarde de lei.

PIB-ul României s-a contractat cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor prezentate de CONAF.