ANAF intensifică verificările averilor persoanelor fizice. Peste 540 de milioane de lei, stabilite suplimentar

ANAF își extinde tot mai mult controalele asupra averilor persoanelor fizice, iar explicațiile contribuabililor nu sunt întotdeauna suficiente pentru a demonstra proveniența banilor. Peste 540 de milioane de lei au fost stabilite suplimentar în urma verificărilor.

ANAF intensifică verificările averilor persoanelor fizice. Peste 540 de milioane de lei, stabilite suplimentar

Verificarea situației fiscale a persoanelor fizice a devenit tot mai importantă în activitatea ANAF în ultimii ani, iar una dintre cele mai frecvente nereguli identificate de inspectori este existența unor fonduri a căror proveniență nu poate fi justificată. Potrivit unei analize realizate de EY România, în perioada iulie 2025 – mai 2026, ANAF a finalizat peste 1.000 de controale și a stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei.

În urma celor 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală a persoanelor fizice, autoritățile au instituit și măsuri asiguratorii în valoare de aproape 124 de milioane de lei. Acestea includ popriri și sechestre aplicate în vederea recuperării sumelor datorate de contribuabili.

Cele mai mari creanțe fiscale stabilite în perioada analizată au fost de 23,1 milioane de lei în județul Prahova și de 22,5 milioane de lei, respectiv 21,6 milioane de lei, în două acțiuni distincte desfășurate în București. Numai în luna mai 2026, cele 56 de decizii de impunere emise de ANAF au generat obligații fiscale suplimentare de 54,6 milioane de lei, potrivit datelor citate de EY România.

Începând cu 1 iulie 2024, veniturile pentru care autoritățile fiscale nu pot identifica sursa sunt impozitate cu o cotă de 70%. La această sumă se adaugă dobânzi și penalități, ceea ce poate majora semnificativ obligațiile stabilite în urma controalelor.

Autoritățile fiscale dispun în prezent de tot mai multe informații și instrumente de analiză, inclusiv ca urmare a schimbului de date cu administrațiile fiscale din alte state. Aceste mecanisme le permit inspectorilor să identifice mai ușor situațiile în care există diferențe între veniturile declarate de contribuabili și patrimoniul pe care aceștia îl dețin.

Verificările efectuate în perioada iulie 2025 – mai 2026 reprezintă una dintre cele mai extinse campanii derulate în ultimii ani și oferă indicii cu privire la situațiile care atrag atenția inspectorilor fiscali. Printre problemele identificate cel mai frecvent se află fondurile a căror proveniență nu poate fi justificată de contribuabili.

Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF) este structura specializată a ANAF care verifică situația fiscală personală a contribuabililor. Activitatea acesteia presupune atât verificări documentare, prin analizarea unor documente și informații referitoare la situații fiscale punctuale, cât și verificări mai ample ale situației fiscale personale.

În cadrul acestor verificări, autoritățile analizează dacă veniturile declarate de o persoană sunt în concordanță cu patrimoniul deținut și cu situația sa fiscală. În acest fel, inspectorii pot identifica eventualele diferențe dintre resursele financiare declarate și nivelul averii acumulate.

În atenția DGCVPF se află și persoanele fizice cu avere mare (PFAM). Această categorie include persoanele fizice rezidente în România a căror avere estimată depășește echivalentul a 25 de milioane de euro.

ANAF întocmește și actualizează Grupul persoanelor fizice cu avere mare, în care pot fi incluse și soțul sau soția persoanei vizate, precum și rudele și afinii acesteia până la gradul al II-lea, potrivit informațiilor prezentate de EY România.

Cele mai frecvente probleme

Cele mai frecvente nereguli identificate de inspectorii fiscali în timpul controalelor au vizat existența unor fonduri a căror proveniență nu a putut fi justificată. Printre situațiile întâlnite s-au numărat depunerile de numerar în conturi bancare personale sau în conturile unor societăți în care contribuabilii dețin participații, precum și achizițiile de bunuri mobile și imobile efectuate cu numerar.

Inspectorii au identificat cazuri în care contribuabilii au acordat împrumuturi propriilor societăți sau au efectuat majorări de capital social folosind fonduri pentru care nu au putut demonstra proveniența. În alte situații, persoanele verificate au susținut că banii provin din străinătate, însă informațiile furnizate nu au putut fi confirmate în urma schimbului de date cu autoritățile fiscale din alte state.

În timpul verificărilor au fost invocate și economii păstrate în numerar, venituri obținute în străinătate sau sume primite de la alte persoane fizice. În numeroase cazuri, însă, aceste explicații nu au fost susținute de documente care să demonstreze atât proveniența fondurilor, cât și existența acestora în perioada analizată.

Specialiștii EY România arată că ANAF a constatat, în anumite situații, și lipsa trasabilității fondurilor declarate. Astfel, chiar dacă au fost oferite explicații cu privire la originea banilor, contribuabilii nu au putut prezenta suficiente dovezi care să permită verificarea circuitului financiar al acestora.

Pe lângă fondurile a căror proveniență nu a putut fi justificată, inspectorii fiscali au descoperit și venituri nedeclarate. Printre acestea s-au numărat venituri obținute din cedarea folosinței bunurilor, din activități independente, din tranzacții cu titluri de valoare, precum și venituri realizate în străinătate și alte categorii de venituri supuse impozitării.

Ce trebuie să ştie contribuabilii?

Rezultatele controalelor arată că o parte importantă dintre ajustările fiscale stabilite de ANAF au avut la bază venituri nedeclarate sau fonduri pentru care contribuabilii nu au putut demonstra proveniența. Obligațiile privind declararea și plata taxelor diferă însă în funcție de tipul venitului obținut.

Pentru anumite categorii de venituri realizate în România, impozitul este reținut la sursă, astfel încât contribuabilul nu mai are, în multe situații, obligații declarative suplimentare. În cazul altor venituri, responsabilitatea declarării revine direct persoanei fizice.

O atenție tot mai mare este acordată veniturilor obținute din străinătate. Acestea pot fi percepute drept mai puțin vizibile pentru autoritățile fiscale din România, însă accesul ANAF la informații internaționale s-a extins semnificativ. Potrivit raportului de performanță al ANAF pentru anul 2025, instituția utilizează tot mai mult analiza de date, verificările bazate pe risc și schimbul de informații cu autoritățile fiscale din alte state pentru identificarea situațiilor care necesită investigații suplimentare.

Specialiștii EY România atrag atenția că persoanele care obțin venituri din străinătate pentru care există obligația declarării în România trebuie să le includă în Declarația Unică, chiar dacă respectivele informații nu apar în datele precompletate puse la dispoziția contribuabililor.

ANAF a explicat recent că datele privind veniturile realizate în alte state sunt transmise de autoritățile fiscale străine după expirarea termenului de depunere a declarației în România. Prin urmare, persoanele care nu și-au îndeplinit obligațiile de declarare pot primi notificări din partea ANAF pentru clarificarea situației fiscale.

Consultanții EY România subliniază că informațiile obținute prin schimbul internațional de date sunt, în multe cazuri, analizate de ANAF la câțiva ani după realizarea veniturilor. Astfel, verificările pot viza inclusiv venituri și tranzacții mai vechi, inclusiv cele realizate începând cu anul 2021, pentru care termenul de prescripție nu s-a împlinit.

Această situație poate crea dificultăți practice pentru contribuabili, în special atunci când trebuie să demonstreze, după mai mulți ani, proveniența unor fonduri sau existența unor venituri. Documentele necesare pentru justificarea tranzacțiilor mai vechi pot fi dificil de identificat sau de obținut.

EY România atrage atenția că accesul ANAF la informații fiscale, inclusiv la date provenite din străinătate, este în continuă extindere. În același timp, verificarea situației fiscale personale ocupă un loc tot mai important în activitatea de control a instituției.

Contribuabilii trebuie să țină cont și de regimul fiscal sever aplicat veniturilor a căror sursă nu poate fi identificată de autorități. Începând cu 1 iulie 2024, aceste venituri sunt impozitate cu o cotă de 70%, la care se adaugă dobânzi și penalități.

Pot apărea și situații în care autoritățile fiscale și contribuabilul au interpretări diferite cu privire la originea unor sume sau la documentele necesare pentru justificarea acestora. Într-un astfel de caz, ANAF poate considera veniturile ca având o sursă neidentificată și poate aplica impozitul de 70%.

Contribuabilul are posibilitatea de a contesta concluziile organelor fiscale și de a-și susține poziția în cadrul procedurilor administrative sau în instanță. Un astfel de demers poate presupune însă costuri semnificative și se poate întinde pe o perioadă de mai mulți ani.