România, tot mai aproape de euro. Dragoș Pîslaru anunță anul care poate schimba tot

România ar putea să își fixeze anul 2032 drept țintă pentru aderarea la zona euro, însă drumul până la moneda unică europeană depinde de evoluția finanțelor publice, de capacitatea statului de a construi un plan de dezvoltare pe termen lung și de menținerea stabilității politice. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că următorii ani vor fi decisivi pentru îndeplinirea condițiilor necesare, în condițiile în care România nu respectă în prezent toate criteriile cerute pentru adoptarea euro.

Dragoș Pîslaru: România ar putea avea anul 2032 drept țintă pentru intrarea în zona euro

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene consideră că aderarea la zona euro trebuie privită în legătură directă cu procesul de consolidare fiscal-bugetară. România are nevoie mai întâi să își stabilizeze finanțele și să reducă dezechilibrele, iar obiectivul ar trebui corelat cu un plan național de dezvoltare pentru perioada 2028-2034.

În scenariul prezentat de Dragoș Pîslaru, anul 2030 ar putea reprezenta momentul până la care România să își pună finanțele în ordine. Ulterior trebuie luată în calcul și perioada obligatorie de monitorizare necesară înaintea adoptării efective a monedei euro.

„Trecerea la euro poate fi făcută doar cu respectarea indicatorilor. Discutăm aici de deficit bugetar, discutăm de datorie publică, lucruri care țin de această consolidare pe care noi o avem. Vă aduc aminte că scopul este ca până în 2030 să ne punem finanțele în ordine, deci aș vedea o posibilitate de a avea o armonizare între câteva obiective: consolidarea fiscal-bugetară, adoptarea pentru 2028-2034 a unui plan coerent de dezvoltare a țării, un fel de plan de țară făcut cu cap. (…) Dacă ai o aliniere între zona de ajustare fiscal-bugetară, zona aceasta de plan de creștere, de dezvoltare și, bineînțeles, un lucru foarte important, așezarea de stabilitate politică pentru a putea într-adevăr să ai consecvență, România ar putea, să spunem, în 2030 plus 2, pentru că doi ani trebuie să stai în anticameră, oricum, e o perioadă de monitorizare, dacă vreți. 2032 ar putea să fie o țintă importantă pentru intrarea în zona euro”, a declarat ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene , în cadrul emisiunii „Lumea diplomatică”, realizată de Vlad Ungar la TVR Info.

Astfel, termenul de 2032 nu reprezintă o dată stabilită oficial pentru renunțarea la leu, ci un posibil obiectiv, condiționat de progresele economice și politice pe care România le va face în următorii ani.

Nicușor Dan vorbește despre un „acord de principiu” între partide

Subiectul adoptării euro a revenit în prim-plan și la nivelul Președinției. La începutul lunii august, președintele Nicușor Dan a afirmat că între formațiunile politice există un „acord de principiu” privind trecerea României la moneda europeană.

Șeful statului a atras însă atenția că aderarea nu poate fi realizată rapid și că este nevoie de continuitate în politicile economice și fiscale. În opinia sa, atingerea marilor obiective ale României depinde inclusiv de capacitatea partidelor de a depăși interesele electorale imediate.

„Toate aceste obiective pot fi atinse numai dacă partidele renunță la agendele politice și la discursul electoral și lucrează în interesul cetățenilor care le-au ales”, a scris el pe rețeaua X.

Prin urmare, consensul politic ar trebui dublat de măsuri concrete care să permită apropierea economiei românești de standardele necesare participării la zona euro.

România are infrastructura pentru euro, dar nu îndeplinește criteriile economice

Din punct de vedere tehnic, România a făcut deja o parte dintre pregătirile necesare. Infrastructura pentru producerea bancnotelor și monedelor euro există, după investițiile realizate de Imprimeria BNR și Monetăria Statului în echipamente.

Existența capacității tehnice nu înseamnă însă că România poate adopta moneda europeană în viitorul apropiat. Principalele obstacole sunt de natură economică, iar indicatorii care trebuie respectați includ deficitul bugetar, datoria publică și inflația.

Csaba Balint, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a explicat că România nu îndeplinește în acest moment criteriile nominale, chiar dacă în ultimele decenii a recuperat o parte importantă din decalajul de dezvoltare față de economiile europene.

„În momentul actual, pur și simplu nu îndeplinim condițiile nominale. Sunt condiții legate de deficitul bugetar care ar trebui să fie la 3% sau sub 3%, datoria publică sub 60% din PIB, inflația este peste nivelul acceptat acolo. Și mai trebuie discutat și de criteriile reale, de convergența reală, de cât de aproape suntem la nivelul de dezvoltare al zonei euro sau de cât de conectați suntem de zona euro. Am ajuns de la 25% grad de convergență la 75-80%, ceea ce e remarcabil”, a declarat Csaba Balint, membru în Consiliul de Administrație al BNR.

Aderarea presupune, așadar, nu doar atingerea unor praguri statistice, ci și apropierea reală a economiei românești de nivelul statelor care utilizează deja moneda unică.

Mugur Isărescu: „Decizia e luată. Dar nu avem niciun criteriu îndeplinit”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis la rândul său că adoptarea euro nu reprezintă o opțiune pe care România trebuie să o decidă din nou. Angajamentul a fost asumat prin aderarea la Uniunea Europeană, însă moneda unică poate fi introdusă numai după îndeplinirea condițiilor.

Isărescu a evitat să indice un termen precis, subliniind situația actuală a indicatorilor economici.

„Nu avem altă alternativă! Așa am semnat, trebuie să trecem la euro când condițiile sunt îndeplinite. Decizia e luată. Dar nu avem niciun criteriu îndeplinit”, a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR consideră că prioritatea imediată trebuie să fie corectarea dezechilibrului fiscal. Deficitul bugetar trebuie coborât sub pragul de 3% din PIB, „pentru că de acolo se trag toate”.

În același timp, Mugur Isărescu a atras atenția asupra modificărilor frecvente ale legislației fiscale din România. El a descris instabilitatea legislativă drept „remarcabilă” și a arătat că va fi nevoie de mai mulți ani de disciplină pentru ca sistemul fiscal să devină suficient de predictibil, apreciind că acest lucru se poate întâmpla „oricum după alegerile din 2028”.

România a mai fost aproape de pregătirile concrete pentru trecerea la euro

Discuțiile privind moneda euro au o istorie îndelungată în România. Potrivit guvernatorului BNR, în urmă cu aproximativ un deceniu și jumătate pregătirile ajunseseră inclusiv la detalii logistice privind introducerea numerarului euro în țară.

„Noi, în 2011-2012, în discuții, am ajuns și la detalii precum pe unde să intre mașinile cu numerar în țară. S-a întrerupt discuția în 2018, când altele au devenit prioritățile”, a spus guvernatorul BNR.

Un pas esențial înainte de adoptarea monedei unice îl reprezintă participarea la mecanismul european al cursurilor de schimb. România trebuie să petreacă cel puțin doi ani în această etapă și să demonstreze că poate menține stabilitatea cursului fără tensiuni majore.

„Trebuie să stai așa, drept, doi ani în mecanism, fără să faci schimbări”, a mai explicat Isărescu.

În aceste condiții, scenariul avansat de Dragoș Pîslaru leagă anul 2032 de două etape majore: corectarea dezechilibrelor și consolidarea finanțelor publice până în jurul anului 2030, urmate de perioada necesară înaintea aderării efective. Realizarea obiectivului va depinde însă de evoluția deficitului, datoriei și inflației, dar și de stabilitatea politică și continuitatea politicilor economice.