România cheltuiește cu dobânzile mai mult decât deficitul pe care vrea să îl atingă. Cosmin Marinescu, BNR: Avem nevoie de un parcurs ferm

Cheltuielile României cu dobânzile sunt prevăzute în actualul buget la 3% din produsul intern brut (PIB), un nivel mai mare decât deficitul la care țara își propune să ajungă. Viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu, avertizează că viteza cu care s-a acumulat datoria publică în ultimii ani reprezintă una dintre principalele probleme.

Oficialul BNR consideră că România are nevoie de un parcurs ferm de consolidare fiscal-bugetară, dar și de relansarea creșterii economice. Investițiile, fondurile europene și creșterea calității cheltuielilor publice ar trebui să joace un rol important în acest proces.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 3% din PIB

Cosmin Marinescu a arătat că România a înregistrat progrese importante în cele două decenii de la aderare, dar în această perioadă au fost acumulate și dezechilibre. În opinia sa, următoarea etapă trebuie să aducă schimbări atât în privința surselor creșterii economice, cât și în ceea ce privește refacerea echilibrelor financiare.

„Avem nevoie de un parcurs ferm şi asumat de consolidare fiscal-bugetară. Contextul actual este marcat de creşterea datoriilor publice. La nivelul Uniunii Europene, datoria publică a depăşit 80% din PIB, iar ceea ce îngrijorează în cazul României este viteza de acumulare a datoriei din ultimii ani, când ritmul de creştere a fost triplu faţă de cel din perioada prepandemie”, a declarat viceguvernatorul BNR.

Efectele acestei evoluții sunt deja vizibile în buget.

„Consecinţele sunt imediate. Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, deci cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care ţintim să ajungem”, a explicat Cosmin Marinescu.

Viceguvernatorul BNR cere un buget „curățat de necunoscute și compromisuri”

Cosmin Marinescu consideră că bugetul public trebuie „curățat de necunoscute și compromisuri”, iar politica fiscală trebuie să urmărească inclusiv reducerea consecventă a deficitului de încasare a taxei pe valoarea adăugată, cunoscut drept gap-ul de TVA.

În același timp, modificările cadrului fiscal ar trebui să țină cont de nevoia de predictibilitate.

„De exemplu, în planul veniturilor, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA, iar îmbunătăţirea cadrului fiscal trebuie să ţină cont de avantajul esenţial al predictibilităţii fiscale”, a spus oficialul BNR.

Problema este găsirea unei modalități de reducere a dezechilibrelor bugetare fără afectarea puternică și de durată a economiei. Marinescu consideră că răspunsul depinde în mare măsură de calitatea investițiilor și a cheltuielilor publice.

„Întrebarea cheie este cum putem atinge obiectivul de consolidare fără a afecta semnificativ şi durabil creştere economică? Răspunsul ţine în bună măsură de calitatea investiţiilor, de calitatea cheltuielilor publice, astfel încât investiţiile şi fondurile europene să poată susţine o creştere economică robustă”, a afirmat acesta.

România are nevoie de o revigorare a creșterii economice

Viceguvernatorul BNR a atras atenția și asupra ritmului redus de creștere a economiei. După doi ani consecutivi cu dinamici subunitare, România are nevoie de o revigorare a creșterii economice. O asemenea evoluție ar putea contribui inclusiv la temperarea deficitelor și a poverii datoriei publice.

În ceea ce privește cheltuielile statului, Marinescu consideră că politicile publice trebuie să acorde prioritate domeniilor care influențează calitatea vieții și reziliența pe termen lung.

Printre acestea se numără sănătatea, educația și apărarea.

Cosmin Marinescu avertizează asupra problemelor din educație și sistemul de pensii

Viceguvernatorul BNR a atras atenția că aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani au carențe majore în ceea ce privește abilitățile educative de bază.

El a asociat această situație și cu alocările bugetare pe care le consideră suboptimale pentru educație, cu efecte asupra competitivității capitalului uman.

„Sustenabilitatea nu poate fi obţinută fără reforme, iar reformele nu pot fi gândite fără echitate socială”, a declarat Cosmin Marinescu.

Oficialul BNR a vorbit și despre presiunile care ar putea apărea asupra sistemului public de pensii în următorii ani, pe fondul evoluțiilor demografice.

În acest context, el a subliniat rolul fondurilor private de pensii în atenuarea decalajelor structurale pe termen lung.

Companiile de stat reprezintă un alt semnal de alarmă

Cosmin Marinescu a inclus printre problemele finanțelor publice și situația unor companii de stat.

„Disciplina financiară din companiile de stat şi dependenţa multora dintre acestea de bugetul public reprezintă cu certitudine un semnal de alarmă la adresa finanţelor publice, dar şi la adresa bunei funcţionări a pieţelor”, a precizat viceguvernatorul BNR.

În viziunea sa, reducerea dezechilibrelor trebuie să fie însoțită de reforme, investiții de calitate și o utilizare mai eficientă a fondurilor europene, astfel încât procesul de consolidare fiscal-bugetară să nu afecteze semnificativ și pe termen lung creșterea economică.