EXCLUSIV. Bogdan Maioreanu, avertisment pentru România: „Nu mai poate crește doar pe datorie și consum”. Marile riscuri pentru economie

Economia României a intrat într-o perioadă de ajustare, iar inflația, deficitul bugetar, energia și situația politică se numără printre principalele riscuri pentru perioada următoare. Într-un interviu acordat Capital, Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro, vorbește despre perspectivele economiei, evoluția leului și a dobânzilor, riscul privind ratingul României și modul în care investitorii privesc piața locală.

Economia României și principalele riscuri

1. Cum vedeți economia României în acest moment și care sunt cele mai mari trei riscuri pentru următoarele 12 luni?

Bogdan Maioreanu: Economia României este într-o fază de ajustare. În primul semestru, PIB-ul real a scăzut cu 0,7%, iar în trimestrul al doilea economia practic a stagnat. În același timp, inflația a coborât spre 6,2%, dar rămâne mult peste ținta BNR și se simte puternic în costul vieții, mai ales prin servicii. Marea provocare este fiscală: guvernul trebuie să reducă deficitul de la aproape 8% din PIB anul trecut spre 6,2% anul acesta, fără să frâneze excesiv consumul și investițiile. Nu este o criză financiară, dar este o perioadă în care România nu mai poate crește doar pe datorie și consum.

În acest context, cel mai mare risc este unul legat de credibilitatea externă și criza politică prelungită prin care trece România nu ajută. Am văzut zilele trecute declarația analistului Fitch care avertiza România că se află într-o cursă contra cronometru pentru a evita retrogradarea ratingului de credit la nivelul „junk”, pe fondul crizei politice prelungite care îi pune în pericol credibilitatea fiscală. Mai avem și inflația ridicată persistentă care reprezintă un risc real pentru economie dar și crizele externe în special cea legată de energie care survine într-un moment de fragilitate a economiei românești.

2. Inflația rămâne una dintre principalele probleme pentru români. Când credeți că am putea vedea o scădere suficient de puternică încât să fie resimțită și în buzunarele populației?

Bogdan Maioreanu: Inflația mai mică nu înseamnă prețuri mai mici, ci prețuri care cresc mai lent. Și am văzut asta la ultimul raport care ne arată o scădere a inflației anuale la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie. Pentru populație, senzația de ușurare apare abia când veniturile cresc o perioadă peste inflație și când scăderile relative de prețuri se văd în cheltuielile frecvente, pe alimente, energie, chirii și servicii. Din păcate, situația geopolitică a creat o problemă pentru toți și anume creșterea prețurilor la combustibili și la gaze și asta se va transfera în inflație.

3. Cât de mare este riscul ca prețurile ridicate la energie și petrol să genereze un nou val de inflație în România?

Bogdan Maioreanu:  Așa cum am spus, riscul e foarte mare. Prețurile petrolului Brent au crescut cu 66%, iar cele ale gazelor naturale au înregistrat o creștere de peste 170% de la începutul anului și acest lucru se va simți în buzunarele consumatorilor dar și în prețurile produselor. Totuși, nu orice creștere temporară a prețului petrolului produce automat un nou val de inflație. Dar când șocul este persistent, și se combină și cu deprecierea leului, poate ajunge să influențeze cererile salariale și prețurile serviciilor. De aceea e posibil să vedem mai degrabă un risc de întârziere a scăderii inflației decât o garanție a unei noi explozii inflaționiste. Interviu Capital 230926 

Ce urmează pentru leu și dobânzi

4. Ce perspective vedeți pentru leu? Există riscul unei deprecieri mai accentuate față de euro în următoarele luni?

Bogdan Maioreanu: Cred că scenariul de bază nu este o prăbușire a leului, pentru că BNR are experiență, rezerve și interesul clar de a evita mișcări dezordonate în piață. Dar presiunea structurală asupra leului există: deficite bugetare și comerciale în continuare mari, nevoie ridicată de finanțare și inflație peste media europeană. Cel mai probabil scenariu rămâne o depreciere graduală, controlată, nu un șoc abrupt. Riscul unei mișcări mai puternice crește însă dacă investitorii își pierd încrederea în corecția fiscală sau dacă România ar pierde statutul de țară recomandată investițiilor.

5. Când am putea vedea dobânzi semnificativ mai mici în România și ce ar trebui să se întâmple pentru ca BNR să poată accelera relaxarea politicii monetare?

Bogdan Maioreanu: Dobânzile vor scădea semnificativ doar când BNR va avea convingerea că inflația coboară sustenabil, nu doar temporar, spre țintă. Asta înseamnă mai puțină presiune din servicii și salarii, stabilitate la energie, un curs valutar relativ calm și, foarte important, o politică fiscală care nu alimentează din nou cererea și inflația. Având în vedere că atât Fed-ul cât și BCE au majorat dobânzile luna aceasta, este puțin probabil să vedem o scădere a dobânzii de către BNR în perioada următoare. Interviu Capital 230926 

Deficitul, datoria și percepția investitorilor

6. Deficitul și datoria publică sunt tot mai atent urmărite. În ce moment devin acestea o problemă care poate schimba percepția investitorilor asupra României?

Bogdan Maioreanu: Deficitul și datoria devin o problemă care schimbă percepția investitorilor atunci când piața nu mai crede că ele pot fi stabilizate. Nu există un prag vizibil la care totul se schimbă. Dar există evenimente care pot transforma această percepție cum ar fi anunțurile agențiilor de rating. Dacă pierdem ratingul de grad investițional, efectul nu este doar de imagine. Ar putea însemna ieșiri de capital din fonduri care au reguli stricte de investiții, randamente mai mari la titlurile de stat, o creștere a serviciului datoriei și presiune suplimentară pe leu.

7. Cum este privită România în prezent de investitorii internaționali? Ce îi atrage și ce îi determină să stea deoparte?

Bogdan Maioreanu: Cred că România rămâne atractivă prin convergența economică, apartenența la UE și NATO, salariile încă competitive față de Vest, forța de muncă calificată, sectorul IT și potențialul de evoluție și dezvoltare. Există și o piață internă semnificativ de mare, iar fondurile europene pot deveni un catalizator real pentru evoluția țării dacă sunt absorbite eficient. Dar investitorii se uită înainte de toate la predictibilitate. Iar în România, schimbările fiscale dese, incertitudinea politică, deficitul mare, birocrația, problemele de infrastructură și riscul fiscal sunt elemente care îi pot face să se uite spre alte piețe. O investiție importantă poate dura zeci de ani până este recuperată și de aceea un mediu în continuă schimbare, fără reguli clare, poate fi un obstacol important. În aceste condiții, eu cred că România trebuie să devină mai previzibilă ca să atragă investitori: taxe mai stabile, proiecte publice executate eficient, deficit bugetar în scădere și reguli și legi care nu se schimbă peste noapte. Interviu Capital 230926 

Bursa și noua generație de investitori

8. Bursa de la București a crescut puternic în ultimii ani. Mai există potențial sau evaluările au ajuns într-o zonă în care investitorii ar trebui să fie mai prudenți?

Bogdan Maioreanu: BVB are câteva avantaje: randamente de dividend interesante, companii solide în energie, utilități și sectorul financiar, plus potențialul de extindere a bazei locale de investitori. Dar are și limite: lichiditate mai redusă, concentrare mare în câteva companii și o expunere importantă la risc fiscal și politic intern. Deși cred că potențialul există în continuare, investitorii vor trebui să se uite atent la calitatea companiilor, la evaluări, la orizontul de timp pe care vor să investească și să ia decizii informate.

9. Pentru un român care reușește să economisească lunar, care sunt cele mai frecvente greșeli atunci când începe să investească?

Bogdan Maioreanu:  Cea mai mare greșeală este să începi investițiile fără a-ți pune ordine mai întâi în finanțele personale și a avea un fond de rezervă. Este ca și cum te-ai apuca să construiești o casă de la pereți, fără a avea fundația. Investițiile nu trebuie făcute cu banii pentru chirie, rate, urgențe sau cheltuieli previzibile pentru perioada următoare.

O altă greșeală este confundarea investiției cu speculația, adică să cumperi după recomandări de pe rețele sociale, să tranzacționezi excesiv sau să urmărești îmbogățirea rapidă.

De asemenea, concentrarea poate fi o greșeală. Să pui prea mult într-o singură acțiune, într-un singur sector, într-o monedă sau într-un activ doar pentru că a crescut recent. Un investitor ar trebui să aibă obiective clare, să înțeleagă ce înseamnă diversificarea, să economisească și să investească la intervale regulate, să înțeleagă în ce investește și care sunt riscurile asociate. De aceea, în ultimă instanță, pentru un investitor disciplina s-ar putea să conteze mai mult decât inspirația de moment. Interviu Capital 230926 

10. Aur, acțiuni, titluri de stat, depozite sau ETF-uri: cum s-a schimbat comportamentul investitorilor români într-o perioadă cu inflație și incertitudine ridicate?

Bogdan Maioreanu:  Comportamentul investitorilor români a devenit mai matur. Într-o perioadă marcată de inflație și incertitudine, observăm o tendință de diversificare și un interes crescut pentru obligațiuni, conturi de economii și acțiuni. Conform sondajului „Retail Investor Beat” al etoro, un sondaj realizat în al doilea trimestru al acestui an pe un eșantion de 11.000 de investitori individuali din întreaga lume, inclusiv 600 din România (nu a fost necesar ca aceștia să fie utilizatori ai platformei eToro), 48% dintre investitorii individuali români dețineau acțiuni românești, 42% dețineau o formă sau alta de criptoactive în portofoliile lor, 40% dețineau obligațiuni de stat și aceeași proporție deținea acțiuni internaționale, în timp ce 30% dețineau mărfuri. De asemenea, este extrem de important de menționat că 71% dintre investitori dețineau numerar, inclusiv în conturi de economii, iar 53% dețineau valută în portofoliile lor.

Atunci când au fost întrebați, în contextul unor rate ale dobânzii ridicate, unde se așteaptă să-și aloce o parte mai mare din investiții în următoarele 12 luni, Investitorii individuali români au menționat că se îndreaptă mai mult către numerar sau criptoactive (câte 23% fiecare), urmate de mărfuri precum aurul și petrolul (22%); de asemenea, câte 21% se orientează către acțiuni din sectoare în creștere și acțiuni care generează dividende, 18% către obligațiuni cu randament ridicat, 17% către investiții alternative și 16% către imobiliare. Doar 6% dintre investitorii români au declarat că nu intenționează să efectueze investiții suplimentare. Asta ne arată că investitorii se gândesc cum să-și adapteze portofoliile la un context caracterizat de rate ale dobânzii ridicate pe termen lung, devin mai precauți, dar nu ies complet de pe piață. Acumularea de numerar poate însemna că așteaptă condiții propice pentru a intra în anumite active care poate acum li se par prea scumpe. Interviu Capital 230926 

11. Observați o creștere a numărului de români care investesc? Ce profil are noua generație de investitori?

Bogdan Maioreanu: La finele lunii iunie, în România, existau 325.000 de conturi deschise la societăţile de brokeraj, cu 24% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Fondului de Compensare a Investitorilor. Deci vedem un interes sporit al românilor pentru investiții. Conform sondajului nostru etoro Retail Investor Beat, 41% dintre investitori au vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani, 24% între 35 și 44 de ani, 15% sunt între 45 și 54 de ani și 20% au vârsta peste 55 de ani. Ca și experiență, 47% dintre investitori au sub doi ani, 32% au între trei și 5 ani, 20% au peste 6 ani de experiență. Asta ne arată că avem o generație tânără de investitori care continuă să crească. Interviu Capital 230926 

Cine este Bogdan Maioreanu

Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro, are peste 20 de ani de experiență în domeniul serviciilor financiare și al investițiilor, precum și un background solid în jurnalism. A ocupat diferite poziții de conducere în zona de Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank și OTP Bank, pentru a trece apoi la consultanță în afaceri, lucrând pentru mai multe companii, printre care și IBM România. Bogdan are un Executive MBA de la Asebuss și Washington University.