Adrian Negrescu, despre ratingul României și costul împrumuturilor: Piețele așteaptă un singur lucru

Economistul Adrian Negrescu atrage atenția, într-o postare publicată pe social media, asupra a două momente pe care le consideră importante pentru economia României: votul Parlamentului pentru un nou guvern și decizia agenției de rating S&P privind perspectiva acordată țării.

Ce înseamnă pentru România votul noului guvern și decizia S&P. Explicațiile lui Adrian Negrescu

Adrian Negrescu atrage atenția asupra importanței votului pentru noul guvern și a deciziei agenției S&P privind ratingul României. Potrivit acestuia, existența unui guvern cu puteri depline este importantă pentru elaborarea bugetului și pentru încrederea investitorilor. Ratingul acordat României poate influența costurile la care statul se împrumută, iar acestea se pot reflecta ulterior în nivelul dobânzilor și al creditelor pentru populație și companii.

„În această săptămână au loc două evenimente care pot părea departe de viața de zi cu zi, dar care ne privesc pe toți. Miercuri, Parlamentul votează un nou guvern. Vineri, una dintre cele mai importante agenții financiare din lume spune dacă România mai este o țară de încredere pentru investitori. De rezultatul lor depinde cât de scump se împrumută statul și, în final, cât de scumpe vor fi ratele, creditele pe care le luam de la bancă. Pentru economie, nu contează numele miniștrilor. Contează să avem din nou un guvern cu puteri depline, care să poată face bugetul pentru anul viitor. Din mai, de când a căzut guvernul Bolojan, România este condusă cu frâna de mână trasă”, a scris Adrian Negrescu.

Ce spune economistul despre decizia S&P

Adrian Negrescu susține că evaluarea S&P reprezintă unul dintre principalele momente urmărite de piețele financiare. Economistul explică faptul că România se află deja la limita categoriei țărilor recomandate pentru investiții și că o eventuală retrogradare ar modifica statutul țării în ochii investitorilor.

„Dincolo de votul din parlament, poate cel mai important moment este cel de vineri, când S&P anunță ce notă îi dă României. Gândiți-vă la această notă ca la scorul de credit pe care banca îl verifică atunci când cereți un împrumut. Acum, România are cea mai mică notă care o mai păstrează printre țările considerate sigure pentru investiții, iar agenția a pus-o deja sub observație. O singură treaptă mai jos și ajungem în categoria considerată riscantă, numită în limbajul pieței „junk”.

S&P a spus deschis ce urmărește. Nota poate scădea dacă România rămâne fără guvern prea mult timp sau dacă reducerea deficitului se oprește. Deficitul înseamnă diferența dintre cât cheltuie statul și cât încasează. Și un analist de la altă mare agenție, Fitch, a avertizat zilele trecute că România are tot mai puțin timp să evite retrogradarea, tocmai din cauza crizei politice. Cu alte cuvinte, votul de miercuri va cântări în decizia de vineri”, mai arată economistul.

Costurile de finanțare reprezintă un alt punct central al analizei lui Adrian Negrescu. El leagă nivelul dobânzilor plătite de stat de necesitatea de a acoperi deficitul bugetar și de refinanțarea datoriilor care ajung la scadență.

Împrumuturile statului și dobânzile în creștere

„De ce e atât de important? Pentru că statul român cheltuie mai mult decât încasează, iar diferența o acoperă cu bani împrumutați, lună de lună. Numai în septembrie, Ministerul Finanțelor și-a propus să împrumute de la bănci 7,2 miliarde de lei. Banii sunt folosiți pentru a acoperi deficitul și pentru a plăti datoriile vechi care ajung la termen. Semnalele din ultimele săptămâni nu sunt bune. Pe 24 septembrie, statul voia să împrumute 500 de milioane de lei pe aproximativ opt ani și jumătate, dar a luat doar 290 de milioane, la o dobândă de 7,42% pe an.

Băncile erau dispuse să dea mai mulți bani, dar la dobânzi și mai mari, pe care ministerul nu le-a acceptat. Cu câteva zile înainte, la o altă licitație, statul a cerut 800 de milioane de lei, iar băncile au oferit doar 520. La începutul lunii, la 3 septembrie, statul se împrumuta pe zece ani cu 7,09% pe an. În doar trei săptămâni, banii au devenit vizibil mai scumpi”, mai scrie analistul economic.

România plătește acum cea mai mare dobândă din Uniunea Europeană

Datele publice confirmă că, pe 24 septembrie, Ministerul Finanțelor a atras 290 de milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu maturitate reziduală de 103 luni, la un randament mediu de 7,42%. Pentru luna septembrie, ministerul avea programate împrumuturi de 7,2 miliarde de lei de la băncile comerciale. Pe 3 septembrie, Ministerul Finanțelor a atras 500 de milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu maturitate reziduală de 122 de luni, la un randament mediu de 7,09% pe an.

„În esență, România plătește acum cea mai mare dobândă din Uniunea Europeană la împrumuturile pe doi ani. Iar asigurarea pe care o cumpără investitorii ca să se protejeze de riscul ca statul român să nu-și plătească datoriile este cea mai scumpă dintre toate cele peste 60 de țări considerate sigure pe care le urmărește Bloomberg. Pe scurt, piețele ne tratează deja ca și cum am fi primit nota proastă, deși decizia nu a fost încă luată.

Partea cea mai frustrantă este că, la capitolul cheltuieli, lucrurile merg în direcția bună. În primele opt luni ale anului, diferența dintre cheltuielile și încasările statului a scăzut cu aproape o treime față de anul trecut. Asta s-a întâmplat însă mai ales prin taxe mai mari, plătite de oameni și de firme”, a punctat economistul.

Deficitul, economia și datoria publică

În analiza sa, Adrian Negrescu pune în legătură reducerea deficitului cu evoluția economiei și cu nivelul datoriei publice. Economistul subliniază că ajustarea fiscală nu a fost însoțită, în opinia sa, de o reducere a costurilor de finanțare pentru stat.

„În același timp, economia s-a micșorat. În prima jumătate a anului, economia României a produs cu 0,8% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Iar datoria totală continuă să crească și va ajunge, potrivit Comisiei Europene, la peste 63% din tot ce produce economia într-un an, până în 2027.Toate aceste sacrificii nu au adus încă dobânzi mai mici pentru stat, pentru că cei care ne împrumută nu se mai uită doar la cifre. Se uită și la politică și se întreabă dacă România are un guvern capabil să continue efortul și anul viitor.

Chiar dacă S&P ar retrograda România, nu vom rămâne peste noapte fără bani. Celelalte două mari agenții, Fitch și Moody’s, o păstrează deocamdată printre țările sigure. Dar dacă încă o agenție ar coborî nota, multe fonduri mari de investiții ar fi obligate de propriile reguli să vândă titlurile românești, iar împrumuturile ar deveni și mai scumpe”, scrie Adrian Negrescu.

Negrescu: În octombrie, băncile cer statului dobânzi și mai mari

Economistul descrie apoi un scenariu în care evoluția politică și decizia agenției de rating se succed într-un interval scurt, iar efectele se transmit ulterior către piața financiară și finanțele publice.

De asemenea, Adrian Negrescu avertizează că prelungirea crizei politice ar putea duce la creșterea dobânzilor la împrumuturile statului, cu efecte asupra creditelor, investițiilor și taxelor. Economistul susține că piețele așteaptă un guvern funcțional și un buget credibil, iar o instabilitate prelungită ar putea crește riscul unui acord cu FMI și al unor măsuri de austeritate.

„Scenariul de evitat arată așa. Miercuri, guvernul pică la vot și criza continuă. Vineri, S&P citește asta ca pe un semn că România nu își mai poate pune ordine în finanțe. În octombrie, băncile cer statului dobânzi și mai mari. Iar statul trebuie să aleagă între a se împrumuta mai scump și a amâna plăți. Oricum ar alege, nota de plată ajunge la noi: prin rate mai mari la credite, prin mai puține investiții în drumuri, spitale și școli și prin presiune pentru noi taxe.

Altfel spus, indiferent ce partide votează sau nu votează miercuri, piețele așteaptă un singur lucru: un guvern care funcționează și un buget credibil pentru anul viitor. Fiecare săptămână de scandal politic se plătește în dobânzi mai mari. Iar aceste dobânzi rămân de plătit mult după ce scandalul se stinge.

Fără un guvern stabil, vom ajunge inevitabil la mâna FMI. Un acord de finanțare ar putea deveni realitate mai repede decât ne așteptăm, cu măsurile de austeritate pe care le știm deja – tăieri de salarii, de costuri, taxe mai mari etc. Altfel spus, ne vom trezi într-o criză și mai dură din care ne va fi și mai greu să ieșim indiferent cine se va afla la Palatul Victoria”, a concluzionat Adrian Negrescu în postarea sa de pe social media.