S&P, verdict important pentru România: Ce spune agenția despre ratingul de țară și deficitul bugetar

Agenția de rating S&P analizează situația economică a României înaintea revizuirii ratingului de țară din data de 2 octombrie. După primele discuții purtate la București cu Guvernul, BNR și Ministerul Finanțelor, indicatorii macroeconomici nu indică necesitatea unei retrogradări, însă deciziile viitorului Guvern rămân esențiale pentru evaluare.

S&P, verdict important pentru România! Ce spune agenția despre ratingul de țară și deficitul bugetar?

După prima zi de discuții dintre reprezentanții Guvernului, Băncii Naționale a României (BNR) și Ministerului Finanțelor, primele concluzii ale agenției de rating S&P Global Ratings indică faptul că indicatorii macroeconomici ai României nu impun, în acest moment, o scădere a ratingului de țară.

Delegația S&P, ajunsă la București pentru a analiza situația economică a României, a pus accent în principal pe deciziile pe care le va lua viitorul Guvern și pe evoluția deficitului bugetar. Potrivit primelor concluzii, reducerea deficitului este considerată a fi în parametri, ținta fiind stabilită la 6% din PIB.

Totuși, agenția de rating atrage atenția că stabilitatea indicatorilor actuali are marje de eroare foarte mici, de doar 0,01-0,02%. În acest context, evoluțiile economice și deciziile politice din perioada următoare pot avea un rol important în evaluarea României.

O delegație S&P a venit la București pentru discuții cu BNR, Ministerul Finanțelor și reprezentanții Guvernului privind cifrele macroeconomice și perspectivele economiei românești. Înaintea revizuirii ratingului, programată pentru 2 octombrie, evoluțiile de pe piețele financiare indică deja o presiune crescută. Bursa de Valori București a scăzut cu 1,5% pe 24 septembrie, în timp ce randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au ajuns la 7,4%.

Președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, estimează că există șanse egale pentru menținerea sau retrogradarea ratingului României. El consideră că lipsa unui Guvern credibil și a unor măsuri pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice ar putea crește riscul unei retrogradări. Codîrlașu arată că piețele financiare au reacționat deja înaintea deciziei agenției de rating. Bursa de Valori București a fost pe minus cu 1,5% pe 24 septembrie, iar randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au ajuns la 7,4%, nivel care nu a mai fost atins din 2022.

„Șansele sunt de 50% la 50% ca vom fi retrogradați”, spune Codîrlașu.

Și cursul de schimb dă semne de instabilitate, în pofida intervențiilor BNR. Evoluția este interpretată ca un posibil semnal că investitorii străini își reduc expunerea pe active denominate în lei și convertesc sumele în euro pentru repatriere.

România, printre țările cu cele mai mari datorii din regiune. S&P estimează zero creștere economică în 2026

Datele publicate de S&P privind România și regiunea Europei Centrale și de Est indică, de asemenea, presiuni importante asupra economiei românești. Datoria publică raportată la Produsul Intern Brut este estimată la 61,6% în 2026 și la 63,6% în 2027, ceea ce ar plasa România printre țările cu cele mai ridicate niveluri ale datoriei din regiune.

Datele S&P privind ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est arată că nivelul datoriei reprezintă un element important pentru perspectivele economice ale României. În trecut, nivelul relativ redus al datoriei publice a reprezentat unul dintre avantajele economiei românești, în condițiile în care țara s-a confruntat frecvent cu inflație ridicată și deficite gemene, de cont curent și bugetar.

O altă problemă este perspectiva privind creșterea economică. S&P estimează că economia României va avea o creștere de aproximativ zero în 2026, ceea ce ar însemna intrarea în recesiune. România ar fi, potrivit estimărilor agenției, singura economie din regiune aflată în această situație în acest an, cu excepția Slovaciei, pentru care este anticipată o creștere de numai 0,5%.

România, deficit record de cont curent în 2026. S&P estimează 7,2% din PIB, mult peste media regiunii

În schimb, S&P estimează că celelalte economii din Europa Centrală și de Sud-Est vor înregistra creșteri de peste 2% sau se vor apropia de acest nivel.

Un alt indicator urmărit de agenția de rating este deficitul de cont curent. Pentru România, S&P estimează un deficit al balanței de plăți aferente contului curent de 7,2% din PIB la finalul anului 2026, de aproximativ două ori și jumătate peste media regiunii.

Niveluri comparabile sunt estimate pentru Bulgaria și Letonia, cu aproximativ 5,8%, în timp ce celelalte economii din regiune ar urma să înregistreze valori mai reduse. Deficitul de cont curent reflectă, în esență, diferența negativă dintre intrările și ieșirile de valută dintr-o țară.