Prețul grâului scade la Constanța, iar porumbul pierde teren la poarta fermei. Exporturile, afectate de problemele de infrastructură

Piața cerealelor din România resimte atât scăderile de pe bursele internaționale, cât și problemele logistice de pe rutele către Portul Constanța. Grâul de panificație a pierdut 5 euro pe tonă, iar prețul porumbului la poarta fermei a scăzut cu 7% în ultimele două săptămâni, în timp ce timpul de așteptare în port a crescut cu aproape 50%.

Grâul de panificație pierde 5 euro la Constanța

Pe piața fizică de la Constanța, grâul de panificație a coborât cu 5 euro pe tonă, cea mai mare scădere zilnică din ultima săptămână. Corecția vine după creșterile înregistrate în zilele precedente și într-un moment în care și bursele internaționale sunt sub presiune.

Grâul furajer a evoluat în direcția opusă și a câștigat 2 euro pe tonă. Diferența dintre cele două categorii s-a redus astfel la numai 18 euro.

Porumbul și orzul furajer au rămas neschimbate. Floarea-soarelui a pierdut un euro pe tonă, în timp ce rapița a avansat cu un euro.

La un curs de 1 euro pentru 5,28 lei, grâul de panificație DAP Constanța este cotat la 232 de euro pe tonă, echivalentul a 1.223 de lei. Grâul furajer se află la 214 euro pe tonă, iar porumbul la 230 de euro. Orzul furajer este cotat la 219 euro, floarea-soarelui la 500 de euro, iar rapița la 531 de euro pe tonă, arată o analiză agrointel.ro.

Semnalele privind un posibil armistițiu apasă asupra cotațiilor

Grâul MATIF a coborât sub pragul de 240 de euro pe tonă pentru contractul cu livrare în decembrie.

Presiunea a venit după declarațiile secretarului de stat american, care a afirmat, în urma unei întâlniri cu ministrul rus de externe, că Rusia și Ucraina și-au exprimat interesul pentru un armistițiu limitat care să vizeze țintele legate de cereale și energie.

Mișcarea vine și după scăderile de la Chicago, unde grâul a pierdut teren pentru a treia sesiune consecutivă.

Pe piața românească, orice semnal privind reluarea negocierilor poate produce corecții rapide ale prețurilor locale. În același timp, Rusia și Ucraina rămân tot mai izolate comercial, potrivit analizei pieței.

Porumbul tranzacționat la Paris a avut o evoluție volatilă, dar contractul din noiembrie s-a menținut peste 275 de euro pe tonă. În Statele Unite, piața a avut o evoluție mixtă, în așteptarea rezultatului summitului SUA-China și a unor eventuale progrese în comerțul agricol.

Aglomerația de la Constanța pune presiune pe fermierii români

O problemă tot mai importantă pentru piața locală este infrastructura de export. În perioada 13-19 septembrie, timpul median de așteptare în Portul Constanța a ajuns la 1,54 zile, cu aproape 50% peste nivelul din săptămâna precedentă.

Problemele sunt vizibile și pe calea ferată. Cerealele ucrainene ajung în România într-un ritm mediu de numai 64 de vagoane pe zi.

În același timp, prețul primit de producătorii români pentru porumb a scăzut cu 7% în ultimele două săptămâni și se situează în jurul valorilor de 199-210 euro pe tonă.

Evoluția indică o problemă legată de capacitatea de transport și export, în condițiile în care oferta de cereale există, dar accesul către piețele externe devine tot mai dificil.

Porumbul din Serbia s-a scumpit cu aproape 9% în două săptămâni

Presiuni logistice există și în Serbia. Prețul porumbului de pe piața locală a crescut cu aproape 9% în numai două săptămâni și cu 3,49% în ultima săptămână.

Contractele pentru porumbul din recolta 2026 au fost încheiate la 178-180 de euro pe tonă, iar porumbul din recolta veche s-a tranzacționat la aproximativ 174 de euro.

Creșterea este susținută de cererea ridicată și de oferta limitată, după ce seceta a redus recolta potențială a Serbiei cu 30-40%.

Problema exportatorilor sârbi este însă nivelul scăzut al Dunării, care face transportul fluvial mai riscant și mai costisitor, inclusiv pentru mărfurile destinate Portului Constanța.

Ploile de toamnă ar putea permite reluarea unor volume mai mari de export. O revenire a cerealelor sârbești pe Dunăre ar însemna însă și o concurență suplimentară pentru capacitatea de transport folosită deja de România și Ucraina.

Rusia înregistrează cel mai lent ritm al însămânțărilor din ultimii 13 ani

Un alt semnal important pentru evoluția viitoare a pieței vine din Rusia. Campania de însămânțare a culturilor de toamnă avansează în cel mai lent ritm din ultimii 13 ani.

Până la 18 septembrie, grâul de toamnă și celelalte cereale fuseseră însămânțate pe 6,1 milioane de hectare, comparativ cu 7,1 milioane de hectare în aceeași perioadă din 2025.

Potrivit SovEcon, ritmul este cu 14% mai redus decât anul trecut și cu 25% sub media ultimilor cinci ani.

Fermierii ruși se confruntă atât cu lipsa umidității în unele regiuni, cât și cu scăderea puternică a prețurilor interne ale grâului. Acestea au pierdut aproximativ 40% din iunie și se situează acum cu 20-30% sub pragul de rentabilitate.

În aceste condiții, suprafețele cultivate și cheltuielile cu îngrășămintele ar putea fi reduse, ceea ce ar crește riscul unei recolte mai slabe în regiunea Mării Negre în 2027.