Scenariul „junk” și efectele care s-ar vedea în buzunarele românilor. La cât ar putea sări euro

Avertismentul a fost făcut joi dimineață de profesorul de economie Cristian Păun, într-o intervenție la Digi24. Potrivit acestuia, euro ar putea trece de pragul de 6 lei dacă România va fi retrogradată în categoria „junk”. O asemenea evoluție ar putea avea efecte și asupra dobânzilor, ratelor și fluxurilor de capital.

Semnal de alarmă pentru cei cu rate și chirii: ce s-ar putea întâmpla dacă euro sare de 6 lei

Declarațiile vin într-un moment în care leul a atins un nou minim istoric în raport cu moneda europeană. În același timp, agenția Standard & Poor’s urmează să anunțe, pe 2 octombrie, decizia referitoare la ratingul suveran al României. O simulare prezentată de Digi24 indică deja efectele deprecierii leului asupra cheltuielilor exprimate în euro.

Pentru 1.000 de euro, în decembrie 2025 erau necesari aproximativ 5.099 de lei, în timp ce în septembrie suma a ajuns la circa 5.279 de lei. Diferența este de aproximativ 180 de lei. În cazul unei chirii de 500 de euro, aceeași depreciere se traduce printr-un cost suplimentar de aproximativ 90 de lei pe lună.

Pentru bunurile și serviciile cu valori mai mari, diferențele sunt și mai consistente. La o mașină de 30.000 de euro, deprecierea leului presupune un cost suplimentar de peste 5.400 de lei. Pentru un apartament evaluat la 100.000 de euro, diferența depășește 18.000 de lei.

Efectele asupra ratelor și economiilor

Și creditele în euro calculate în lei sunt afectate de evoluția cursului. Pentru un împrumut de 100.000 de euro contractat pe o perioadă de 25 de ani, rata exprimată în lei ar fi crescut cu aproximativ 123 de lei pe lună, ceea ce înseamnă aproape 1.500 de lei într-un an.

Întrebat despre măsurile pe care oamenii le pot lua pentru a-și reduce expunerea la deprecierea monedei naționale, Cristian Păun a indicat diversificarea economiilor. El a precizat că banii destinați cheltuielilor curente și situațiilor neprevăzute pot fi păstrați în lei, în timp ce economiile care nu sunt necesare imediat pot fi împărțite între mai multe forme de economisire.

„Rapid și pe termen scurt ar fi, ca idee, să încercăm să ne diversificăm economisirile. O parte dintre economii să le ținem în lei, pentru plăți curente sau neprevăzute, iar economiile de care nu avem nevoie imediat să le păstrăm și în altceva, astfel încât, atunci când apare această depreciere, să fim mai protejați”, a explicat profesorul de economie.

Potrivit lui Păun, deprecierea înregistrată până în prezent ar fi redusă comparativ cu scenariul pe care îl anticipează în cazul pierderii calificativului recomandat investițiilor. Profesorul a făcut referire la evoluția cursului de la aproximativ 5,1 lei pentru un euro la circa 5,3 lei.

Scenariul unui euro de peste 6 lei

Cristian Păun avertizează că, în cazul retrogradării României la categoria „junk”, euro ar putea depăși 6 lei, de la aproximativ 5,3 lei, ceea ce ar însemna o depreciere bruscă a leului și o afectare semnificativă a nivelului de trai.

„Vorbim de o creștere a cursului, în perioada analizată, de la aproximativ 5,1 lei la 5,3 lei. Gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă intrăm în junk. Creșterea estimată ar fi de la 5,3 lei, cât avem acum, până la peste 6 lei. Ar fi o creștere bruscă și foarte importantă, care ne va sărăci brusc, ne va întoarce înapoi cu bunăstarea undeva cu zece ani și vom recupera foarte greu această prăbușire”, a avertizat el.

Profesorul de economie consideră că evitarea unei retrogradări în categoria „junk” trebuie să reprezinte o prioritate pentru autorități. În același timp, el susține că România are nevoie de măsuri pe termen mediu și lung pentru reducerea riscurilor asociate economiei și pentru îmbunătățirea poziției țării în evaluările internaționale.

„Trebuie să facem tot posibilul ca, în aceste momente, să evităm «junk»-ul. Și nu doar acum, când avem această evaluare. Trebuie să avem o strategie pe termen mediu și lung, astfel încât să ne îmbunătățim semnificativ riscul de țară, dar și poziția în clasamentele privind libertatea economică, statul de drept, corupția și birocrația. Perspectiva de a intra în «junk» ar trebui să le dea fiori reali tuturor politicienilor. Noi plătim oalele sparte, dar și ei vor avea un cost electoral imens dacă împing România în junk”.

Dobânzi mai mari și riscuri pentru piața muncii

O eventuală retrogradare ar avea efecte nu doar asupra cursului valutar, ci și asupra costurilor de finanțare ale României, potrivit explicațiilor oferite de Cristian Păun. Majorarea dobânzilor ar putea amplifica impactul deja produs de deprecierea leului asupra ratelor achitate de persoanele care au credite.

„Într-o primă fază va sări cursul de schimb și vor sări dobânzile. Rata va crește nu doar pentru că se majorează cursul, ci și pentru că vor crește dobânzile. România va trebui să se reorienteze mult mai mult spre piața internă pentru a-și plăti datoriile externe. Gândiți-vă ce înseamnă ieșirea investițiilor străine din România: pierderi de locuri de muncă. Românului, pe lângă faptul că i se scumpește rata, începe să-i apară și un risc foarte mare să-și piardă locul de muncă. În România, multinaționalele și capitalul străin, care vor fi primele afectate, dau de lucru în momentul de față la peste un milion de români”, a avertizat acesta.

În această vară, agențiile Fitch și Moody’s au menținut ratingul României în categoria recomandată investițiilor. Cele două evaluări au rămas însă la limita inferioară a acestei categorii și au avut perspectivă negativă.

În cazul agenției Standard & Poor’s, ratingul BBB- reprezintă, de asemenea, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor înainte de nivelul speculativ. O retrogradare cu o singură treaptă ar duce România în categoria „junk”, iar verdictul S&P este așteptat pe 2 octombrie.