Semnal de alarmă pentru economia României. Adrian Negrescu spune că ratingul de țară și investițiile sunt puse sub presiune de criza politică

Economistul Adrian Negrescu atrage atenția asupra efectelor economice ale crizei politice prelungite din România și susține că, după mai mult de patru luni fără un guvern cu puteri depline, incertitudinea a devenit una dintre principalele probleme ale economiei.

Adrian Negrescu spune că ratingul de țară și investițiile sunt puse sub presiune de criza politică

Într-o analiză publicată pe Facebook, el arată că indiferent dacă este vorba despre insolvențe, industrie, investițiile în apărare sau piața muncii, aceeași problemă revine constant: lipsa de predictibilitate. Potrivit economistului, principala sursă a acestei incertitudini nu mai este una externă, ci situația politică de la București. România nu are de peste patru luni un guvern cu puteri depline.

În această perioadă, un premier desemnat s-a retras înaintea votului, un altul a fost respins de Parlament, iar acum Siegfried Mureșan este al treilea candidat la funcția de prim-ministru. Mureșan pornește însă fără sprijinul celui mai mare partid parlamentar. PSD a anunțat că nu va susține cabinetul, iar UDMR a indicat că, fără voturile social-democraților, nu există cele 233 de voturi necesare pentru învestire.

„Patru luni fără guvern: economia plătește nota de plată a orgoliilor politice De câteva luni, în fiecare analiză pe care o facem la Frames ajungem la aceeași concluzie, indiferent de subiect. Fie că vorbim despre insolvențe, despre industrie, despre investițiile în apărare sau despre piața muncii, problemele economiei românești au un numitor comun: incertitudinea. Iar sursa principală a acestei incertitudini nu mai vine din afara țării, ci din Parlamentul de la București”, a scris acesta pe Facebook.

În opinia economistului, alegerile anticipate au devenit scenariul cel mai probabil

În opinia lui Adrian Negrescu, pentru prima dată în această criză, alegerile anticipate au devenit scenariul cel mai probabil. Economistul precizează însă că analiza sa nu urmărește să stabilească cine are dreptate din punct de vedere politic, ci să evidențieze costurile economice ale blocajului.

Estimările pentru 2026 indică, potrivit analizei lui Negrescu, o economie care în cel mai bun caz stagnează. PIB-ul ar putea avea o evoluție cuprinsă între minus 1,2% și minus 0,1%, după ce primul trimestru a adus deja o contracție de 1,7%.

Investițiile reale ar putea scădea cu până la 6%. Economistul consideră acest aspect deosebit de important, deoarece o țară care urmărește să iasă din spirala deficitelor nu poate face acest lucru fără investiții.

Inflația ar urma să coboare până la finalul anului doar spre 6-7%, nivel aflat cu mult peste ținta Băncii Naționale a României. În același timp, dobânda de politică monetară ar urma să rămână la 6,50%. Consecința indicată în analiză este menținerea unor credite scumpe pentru firme și familii încă multe luni.

Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani ar putea urca spre 7-8%, iar cursul valutar ar putea ajunge la 5,40 lei pentru un euro. Deficitul bugetar ar rămâne peste 6% din PIB, fiind astfel printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

„România nu are de peste patru luni un guvern cu puteri depline. Am avut un premier desemnat care s-a retras înainte de vot, unul respins de Parlament și acum un al treilea, Siegfried Mureșan, care pornește fără sprijinul celui mai mare partid. PSD a anunțat că nu îi va vota cabinetul, iar UDMR recunoaște că, fără PSD, cele 233 de voturi necesare nu există. Pentru prima dată în această criză, alegerile anticipate au devenit scenariul cel mai probabil. Nu vreau să discut aici cine are dreptate politic. Vreau să vorbesc despre factura pe care o plătim cu toții.

Cifrele unei economii fără rezerve. Estimările pentru 2026 arată o economie care, în cel mai bun caz, stagnează. PIB-ul ar putea evolua între −1,2% și −0,1%, după ce primul trimestru a adus deja o contracție de 1,7%. Investițiile reale ar putea scădea cu până la 6%. Asta mă îngrijorează cel mai mult, pentru că o țară care vrea să iasă din spirala deficitelor nu o poate face fără investiții ”, a subliniat Adrian Negrescu.

Pentru BVB, Negrescu indică un risc predominant negativ

Pentru Bursa de Valori București (BVB), Negrescu indică un risc predominant negativ. Potrivit estimării sale, o posibilă corecție ar putea ajunge până la 22%, în timp ce potențialul de creștere ar fi de numai 2%.

Aceste evoluții se suprapun peste dificultățile deja existente în economia reală. În analiza Frames privind insolvențele, menționată de economist, se arată că în primul semestru 3.855 de firme au intrat în insolvență, cel mai mare număr din ultimii opt ani. În același timp, zeci de mii de companii au datorii restante la stat.

În această interpretare, criza guvernamentală nu a creat problemele economice existente, însă le prelungește, le adâncește și le face mai costisitoare.

„Inflația ar urma să coboare până la final de an doar spre 6–7%, cu mult peste ținta BNR, iar dobânda de politică monetară ar rămâne la 6,50%. Asta înseamnă credite scumpe pentru firme și familii încă multe luni de acum înainte. Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani ar putea urca spre 7–8%, cursul ar putea ajunge la 5,40 lei pentru un euro, iar deficitul bugetar ar rămâne peste 6% din PIB, printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Pentru Bursa de la București, riscul este aproape în întregime în jos: o posibilă corecție de până la 22%, față de un potențial de creștere de doar 2%.

Aceste cifre nu sunt abstracții. În analiza Frames despre insolvențe am arătat că, în primul semestru, 3.855 de firme au intrat în insolvență, cel mai mare număr din ultimii opt ani, și că zeci de mii de companii au datorii restante la stat. Economia reală era deja în suferință înainte de blocajul politic. Criza guvernamentală nu a creat aceste probleme, dar le prelungește, le adâncește și le scumpește”, a completat economistul.

Negrescu consideră că cel mai grav risc pentru România nu este evoluția PIB-ului, ci ratingul de țară

Adrian Negrescu consideră că cel mai grav risc pentru România nu este evoluția PIB-ului, ci ratingul de țară. Fitch și S&P mențin România pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, BBB-, cu perspectivă negativă.

Economistul amintește că Fitch a avertizat deja că o criză politică prelungită poate submina consolidarea fiscală. Până la evaluarea din ianuarie 2027, România trebuie, potrivit acestei evaluări prezentate de Negrescu, să demonstreze că poate reduce deficitul și să prezinte un plan fiscal credibil.

Negrescu estimează că riscul ca România să fie retrogradată în categoria junk în următoarele 6-12 luni a trecut, în opinia sa, de pragul de 50%.

El avertizează că un downgrade nu trebuie tratat ca o problemă temporară, comparabilă cu o notă slabă care poate fi corectată ulterior. Potrivit economistului, pierderea ratingului nu ar putea fi reparată imediat după instalarea unui guvern.

Fondurile care au voie să cumpere doar obligațiuni din categoria investițională ar fi obligate să vândă titlurile românești. În același timp, statul s-ar împrumuta mai scump, iar costurile de finanțare ar crește și pentru bănci și companii.

Recâștigarea ratingului ar putea dura ani, nu luni, în scenariul prezentat de Negrescu. Costurile s-ar putea transmite către populație prin credite mai scumpe, un leu mai slab și prețuri mai mari la importuri. În plus, ar exista mai puțini bani disponibili pentru spitale, școli și autostrăzi, deoarece o parte tot mai mare din buget ar fi direcționată către plata dobânzilor.

„Ratingul: o linie roșie pe care o tratăm ca pe o formalitate. Cel mai grav risc nu este însă PIB-ul. Este ratingul de țară. Fitch și S&P ne țin pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, BBB−, cu perspectivă negativă. Fitch a avertizat deja că o criză politică prelungită subminează consolidarea fiscală și că, până la evaluarea din ianuarie 2027, România trebuie să demonstreze că poate reduce deficitul și să vină cu un plan fiscal credibil. Riscul de a coborî în categoria „junk” în următoarele 6–12 luni a depășit, în opinia mea, pragul de 50%.

Am impresia că mulți politicieni tratează un downgrade ca pe o notă proastă care se poate corecta la sesiunea de toamnă. Este o iluzie periculoasă. Pierderea ratingului nu se repară odată cu instalarea unui guvern. Fondurile care au voie să cumpere doar obligațiuni din categoria investițională ar fi obligate să vândă titlurile românești. Statul s-ar împrumuta mai scump, iar băncile și companiile la fel. Recâștigarea ratingului ar dura ani, nu luni. Iar nota de plată ar ajunge la fiecare român: credite mai scumpe, un leu mai slab, prețuri mai mari la importuri și mai puțini bani pentru spitale, școli și autostrăzi, pentru că o parte tot mai mare din buget s-ar duce pe dobânzi”, a explicat Adrian Negrescu.

România are o oportunitate în industria de apărare

Un alt aspect considerat relevant de economist este oportunitatea de reindustrializare pe care România o are în prezent prin miliardele disponibile pentru industria de apărare.

Într-o analiză realizată recent împreună cu FACTORY 4.0, Negrescu susține că aceste fonduri reprezintă o șansă importantă pentru dezvoltarea industriei românești. Pentru valorificarea lor este însă nevoie de un guvern care să poată negocia contracte, să construiască programe de retehnologizare și să atragă investitori.

În opinia sa, un stat fără guvern nu poate realiza aceste obiective, iar investitorii români și străini nu așteaptă la nesfârșit și se orientează către locurile în care există predictibilitate.

„Mai există un aspect relevant. În analiza pe care am făcut-o recent împreună cu FACTORY 4.0 am arătat că România are acum o șansă istorică de reindustrializare, prin miliardele disponibile pentru industria de apărare. Aceste oportunități au nevoie de un guvern care să negocieze contracte, să construiască programe de retehnologizare și să atragă investitori. Un stat fără guvern nu poate face niciunul dintre aceste lucruri. Iar investitorii, români sau străini, nu așteaptă. Merg acolo unde există predictibilitate.

Două ceasuri care nu mai bat la fel. Înțeleg logica fiecărui partid. Fiecare își apără interesele, își calculează influența și încearcă să obțină cea mai bună poziție la masa negocierilor. Problema este că toate aceste calcule, fiecare rezonabil luat separat, duc împreună la un rezultat pe care nu și-l dorește nimeni: o țară care își pierde credibilitatea financiară doar pentru că toată lumea a crezut că mai are timp”, a scris economistul.

Economistul compară modul în care politicienii și economia percep timpul

Adrian Negrescu afirmă că înțelege logica partidelor politice, fiecare formațiune urmărindu-și interesele, calculându-și influența și încercând să obțină cea mai bună poziție în negocieri. Problema apare, în analiza sa, atunci când toate aceste calcule individuale conduc împreună la pierderea credibilității financiare a României.

Economistul compară modul în care politicienii și economia percep timpul. Pentru politicieni, timpul este măsurat în runde de negocieri. Pentru economie, acesta se măsoară în dobânzi, investiții amânate, firme care se închid și oameni care pleacă.

O nouă lună de consultări poate reprezenta pentru un lider de partid un detaliu tactic, în timp ce pentru un antreprenor care așteaptă să afle ce taxe va plăti anul viitor, pentru o bancă ce își evaluează riscurile sau pentru o agenție de rating care pregătește un raport, aceeași lună poate avea consecințe importante.

Există, potrivit analizei, și soluții pentru ieșirea din blocaj. Un acord larg de guvernare sau o formulă de guvern minoritar susținută în Parlament ar putea readuce rapid stabilitatea. Fiecare săptămână pierdută reduce însă spațiul de manevră și crește costul final.

„Politicienii măsoară timpul în runde de negocieri. Economia îl măsoară în dobânzi, în investiții amânate, în firme închise și în oameni care pleacă. Pentru un lider de partid, încă o lună de consultări poate părea un detaliu tactic. Pentru un antreprenor care așteaptă să știe ce taxe va plăti anul viitor, pentru o bancă care își evaluează riscurile sau pentru o agenție de rating care își pregătește raportul, aceeași lună poate schimba totul.

Soluții există: un acord larg de guvernare sau o formulă minoritară susținută în Parlament ar putea readuce rapid stabilitatea. Dar fiecare săptămână pierdută reduce spațiul de manevră și crește costul final.

Ar fi sănătos ca cei care negociază acum viitorul guvernului să își pună o singură întrebare: merită ca, pentru un avantaj politic de moment, România să plătească ani de zile dobânzi mai mari, investiții pierdute și o reputație șifonată? Pentru că, spre deosebire de politicieni, economia nu mai are răbdare. Și nici timp”, a conchis acesta.

Postarea poate fi vizualizată aici.