Călin Georgescu, în fața judecătorilor după reținerea de către DIICOT. Ce măsură cer procurorii

Călin Georgescu a fost dus la Tribunalul București după ce procurorii DIICOT l-au reținut pentru 24 de ore. Anchetatorii solicită arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile, într-un dosar în care fostul candidat la alegerile prezidențiale este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Lovitură pentru Călin Georgescu: DIICOT cere 30 de zile de arest preventiv

Potrivit informațiilor comunicate de DIICOT, ancheta vizează o presupusă schemă de înșelăciune, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 1,1 milioane de euro. Procurorii susțin că, în septembrie 2021, trei persoane ar fi format un grup infracțional organizat pentru obținerea unor foloase patrimoniale injuste.

Dosarul are legătură cu sume de bani despre care un om de afaceri afirmă că le-ar fi pus la dispoziție în urma unor promisiuni referitoare la obținerea unei finanțări și la derularea unei afaceri cu materiale prețioase. Potrivit acuzațiilor prezentate de anchetatori, un milion de euro ar fi fost cerut drept garanție pentru obținerea unei finanțări în valoare de șase milioane de euro.

O altă sumă, de aproximativ 100.000 de euro, ar fi urmat să fie folosită pentru cheltuieli de campanie electorală, conform informațiilor prezentate de procurori, relatează B1TV.

Percheziții în București și în localități din Ilfov

Pe 21 septembrie, procurorii DIICOT, împreună cu polițiștii, au pus în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Acțiunile au făcut parte din cercetările desfășurate în dosarul în care sunt investigate acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune.

După efectuarea perchezițiilor, DIICOT a anunțat că au fost ridicate sisteme de bruiaj, înscrisuri, dispozitive pentru stocarea datelor și documente de identitate care urmează să fie supuse expertizării. Anchetatorii au indicat că există suspiciunea că unele dintre documente ar putea fi false.

Obiectele și documentele ridicate în urma perchezițiilor sunt analizate ca parte a materialului probatoriu din dosar. Informațiile rezultate din aceste verificări urmează să fie evaluate de procurori în cursul anchetei.

În aceeași cauză a fost reținut și omul de afaceri Ionel Rusen, potrivit informațiilor publicate de presă. Și în cazul acestuia, procurorii au solicitat prezentarea în fața unui judecător de drepturi și libertăți.

Călin Georgescu a ales să nu dea declarații

După efectuarea perchezițiilor și desfășurarea audierilor, Călin Georgescu s-a prevalat de dreptul la tăcere în fața procurorilor. Ulterior, fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost reținut pentru 24 de ore și transportat la Arestul Central al Capitalei.

Propunerea DIICOT privind arestarea preventivă urmează să fie analizată de judecătorul de drepturi și libertăți, împreună cu poziția formulată de apărare. Instanța va decide dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru dispunerea măsurii solicitate de procurori.

Judecătorul poate dispune arestarea preventivă, poate opta pentru o altă măsură preventivă, precum arestul la domiciliu sau controlul judiciar, ori poate decide cercetarea fără una dintre aceste măsuri, dacă apreciază că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege. Dosarul instrumentat de DIICOT este distinct de celelalte cauze penale în care numele lui Călin Georgescu a apărut în ultimii ani.

Dosarul privind acțiunile împotriva ordinii constituționale

O altă cauză în care este vizat Călin Georgescu se află deja în faza judecății pe fond și nu are o legătură procedurală directă cu ancheta privind presupusa înșelăciune instrumentată de DIICOT. În septembrie 2025, Parchetul General l-a trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată.

În același dosar sunt judecați Horațiu Potra și alte 20 de persoane. Potrivit tezei formulate de procurori, după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, la o întâlnire desfășurată la Ciolpani ar fi fost discutat un plan prin care un grup de persoane urma să ajungă la București și să transforme protestele în acțiuni violente.

Aceste susțineri sunt cuprinse în rechizitoriu și urmează să fie analizate de instanță. Ele nu reprezintă o stabilire definitivă a vinovăției persoanelor trimise în judecată.

La 2 aprilie 2026, Curtea de Apel București a constatat legalitatea sesizării instanței și a dispus începerea judecății. Hotărârea a fost contestată, iar la 6 august 2026 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestațiile.

Înalta Curte a confirmat încheierea camerei preliminare

Prin decizia din 6 august, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat definitiv încheierea pronunțată în camera preliminară, astfel încât cauza a putut intra în faza judecății pe fond.

Instanța supremă a precizat că, în etapa camerei preliminare, nu este analizată chestiunea vinovăției inculpaților și nici dacă acuzațiile formulate de procurori sunt adevărate. Verificarea se referă la legalitatea sesizării instanței, precum și la actele și probele contestate în această etapă procedurală.

O altă cauză îl vizează pe Călin Georgescu pentru acuzații referitoare la promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime contra umanității și crime de război, precum și la promovarea publică a unor idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.

Dosarul privind propaganda legionară

Parchetul General l-a trimis în judecată pe Călin Georgescu la 2 iulie 2025, în acest dosar fiind indicate cinci acte materiale. Procurorii au susținut în rechizitoriu că faptele investigate ar fi fost comise în mai multe momente, între iunie 2020 și mai 2025.

În susținerea acuzațiilor, anchetatorii au invocat declarații, interviuri și postări publice. Călin Georgescu a contestat acuzațiile și legalitatea dosarului. La 9 februarie 2026, Tribunalul București a respins definitiv contestația formulată de apărare împotriva soluției pronunțate în camera preliminară. Prin această hotărâre, dosarul a intrat în etapa judecății pe fond.

Ulterior, la 3 aprilie 2026, Tribunalul București a revocat definitiv controlul judiciar. Măsura a eliminat restricțiile asociate controlului judiciar, însă revocarea acesteia nu a dus la închiderea dosarului și nu a echivalat cu o achitare.

Cel mai recent termen public documentat, cel din 19 august 2026, a fost amânat. Magistratul care avusese dosarul se transferase la Tribunalul București, iar pentru cauză nu fusese încă desemnat un alt judecător. Avocatul lui Călin Georgescu solicitase, la rândul său, amânarea termenului.