Lovitură pentru partidul lui Putin: ce au votat rușii din diaspora și de ce rezultatul surprinde

Rușii care au votat la ambasadele și consulatele din străinătate au susținut în proporție ridicată partidul Oameni Noi, potrivit a două exit-polluri independente realizate în timpul alegerilor pentru Duma de Stat.

Rușii din străinătate au votat altfel. Diferența uriașă față de rezultatele din Rusia

Datele obținute în diaspora diferă semnificativ de rezultatele raportate oficial în Rusia, unde Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin, a obținut aproape 58% din voturi.

Cele două sondaje la ieșirea de la urne au fost realizate în 27 de țări și au indicat „Oameni Noi” drept principala opțiune a alegătorilor ruși din străinătate. În funcție de sondaj, formațiunea a obținut aproximativ 43%, respectiv 47,3% din voturi. Rusia Unită a avut rezultate de 5,5% și 2,8%.

Organizatorii exit-pollurilor au subliniat diferența dintre opțiunile exprimate în străinătate și rezultatele oficiale din Rusia, apreciind că aceasta „distruge imaginea unui presupus sprijin pentru autorități”.

Proiectul Vote Abroad a chestionat aproape 15.700 de alegători la 27 de secții de votare din 22 de țări. Potrivit datelor sale, „Oameni Noi” a obținut 43%, Partidul Comunist 18,3%, iar Rusia Unită 5,5%.

Rezultate diferite în diaspora

În 10 țări, printre care Armenia, Germania și Finlanda, Rusia Unită nu a trecut de pragul de 5% necesar pentru obținerea de mandate în Dumă. Un alt sondaj la ieșirea din urne, realizat de mișcarea de opoziție Vesna și proiectul Progress, a inclus 18 posturi de votare din 17 țări.

În acest al doilea sondaj, „Oameni Noi” s-a clasat pe primul loc în fiecare dintre locațiile monitorizate, cu 47,3%. Partidul Comunist a obținut 19,2%, iar Rusia Unită 2,8%.

În interiorul Rusiei, Comisia Electorală Centrală a raportat un rezultat de aproape 58% pentru Rusia Unită. Partidul Comunist a obținut 14%, LDPR aproape 9%, iar „Oameni Noi” sub 8%.

Ivan Jdanov, directorul proiectului Progress și fost șef al Fundației Anticorupție a lui Alexei Navalnîi, a descris diferența dintre rezultatele din Rusia și cele din diaspora drept una evidentă. „Contrastul este într-adevăr foarte evident”, a declarat pentru Euronews Ivan Jdanov.

„83,5% dintre cei care au răspuns la întrebarea noastră despre încredere nu au încredere deplină sau în mare parte în rezultatele oficiale. În termeni pur aritmetici, voturile exprimate în străinătate cu greu vor determina componența Dumei. Dar sunt importante: arată o realitate complet diferită și distrug imaginea unui presupus sprijin pentru autorități”, ”, a adăugat Jdanov.

Mulți dintre rușii care au părăsit țara după invazia din 2022 se opun războiului. Singurul partid anti-război, Iabloko, a fost exclus din alegeri pe un motiv procedural și nu a mai figurat pe buletinul de vot federal.

Potrivit angajaților implicați în exit-polluri, alegătorii din străinătate care s-au opus războiului nu au avut posibilitatea de a vota pentru Iabloko și au ales în principal „Oameni Noi”, transmite Euronews.

Cum au fost realizate sondajele

„Scopul inițiativei noastre civice este de a oferi o imagine veridică a procesului electoral din străinătate”, a declarat Irina Kh, membră a nucleului activ al mișcării Vote Abroad, alături de aproximativ 15 alți activiști. „Nu folosim simboluri de partid și nu avem nicio afiliere cu organizații politice — ne desfășurăm sondajele în mod imparțial și independent.”

Proiectul Vote Abroad a fost lansat în 2021 și a realizat exit-polluri la alegerile rusești din acel an, precum și la scrutinul prezidențial din 2024. Voluntarii folosesc chestionare anonime, completate în scris, care conțin cinci întrebări. Acestea au fost elaborate și analizate de sociologi profesioniști, inclusiv de la o universitate germană. Proiectul este finanțat din surse proprii.

Votul din străinătate a fost descris de angajații exit-pollurilor drept unul desfășurat în mare parte fără incidente majore. Situația a fost diferită de relatările provenite din interiorul Rusiei, unde au fost semnalate cazuri de uzurpare a buletinelor de vot și obstrucționarea activității observatorilor.

Președinta CEC, Ella Pamfilova, a declarat că la nivel național au fost consemnate doar două cazuri de uzurpare a buletinelor de vot. Observatorii independenți au contestat această afirmație. Ambasadorul Rusiei în Elveția i-a descris pe participanții la exit-poll drept „agitatori antiruși” și „reprezentanți ai organizațiilor străine desemnate ca indezirabile în Rusia”.

This is how Putin’s United Russia wins

In the Russian village of Azanovo, Mari El, a commission member dropped two stacks of ballots into the box and forgot about the livestream camera. https://t.co/JbrsPBDeQV

— Visegrád 24 (@visegrad24) September 20, 2026

Situații raportate la Geneva și Berna

La Geneva, autoritățile locale le-au cerut voluntarilor să păstreze o distanță de cel puțin 150 de metri față de intrarea în consulat, după ce au luat în considerare solicitarea reprezentanței diplomatice ruse.

La Berna, un agent al ambasadei Rusiei a abordat o voluntară în timpul zilei. Acesta a indicat spre pașaportul persoanei intervievate și apoi spre ecranul computerului folosit de voluntară, gest interpretat de aceasta drept un avertisment cu privire la posibile consecințe.

În unele ambasade, voluntarii au spus că au fost recunoscuți de la alegerile precedente și că au fost lăsați să își desfășoare activitatea fără dificultăți. În alte locații, aceștia au fost nevoiți să se prezinte și să își explice activitatea.

„În majoritatea misiunilor diplomatice, autoritățile ruse încearcă să nu atragă atenția și să se asigure că totul merge bine, deoarece se află într-o altă țară”, a spus Irina Kh. „Pentru Kremlin, imaginea contează, fațada.”

Milena, voluntară care a lucrat la Geneva, a declarat că exit-pollul a afectat tocmai această imagine. Susținătorii Rusiei Unite au fost observați de voluntari sosind la secțiile de votare îmbrăcați elegant, unul dintre participanții la sondaj descriind situația drept „în cele mai bune tradiții sovietice”.

Potrivit voluntarilor, majoritatea acestor alegători erau fie turiști tineri aflați temporar în străinătate, fie persoane de peste 45 de ani care părăsiseră Rusia cu mult timp în urmă.

Unii alegători au avut o atitudine ostilă față de voluntari. Aceștia au întrebat dacă persoanele care realizau sondajele dețin pașapoarte rusești și le-au spus să „își găsească un loc de muncă adevărat”. Alți alegători care au votat pentru Rusia Unită au considerat participarea la exit-poll o posibilitate de a confirma cifrele anunțate de CEC. În mai multe orașe europene, alegătorii au venit la secțiile de votare cu mere, pe care le-au oferit altor persoane sau le-au lăsat în apropierea secțiilor.

Alegătorii antirăzboi și opțiunea pentru Poporul Nou

Cei mai mulți dintre alegătorii intervievați au declarat voluntarilor că opoziția față de război a reprezentat principalul criteriu în alegerea lor. Aceștia au spus că au votat pentru „Oameni Noi” deoarece Iabloko fusese eliminat de pe buletinul de vot federal.

„Mulți au vorbit cu căldură cu noi, au spus că urmăresc comunitatea Vote Abroad și salută sondajele la ieșirea din urne, deoarece nu au încredere în alegerile din Rusia”, a spus Irina Kh.

Potrivit acesteia, unii alegători s-au întors la secțiile de votare după ce au completat chestionarele, de această dată împreună cu prieteni sau membri ai familiei. La Helsinki, o bunică a venit la vot purtând un tricou cu portretul lui Putin și a discutat cu voluntarii. „Îmi voi primi pensia în Finlanda și apoi voi merge în Rusia să-mi trăiesc anii”, le-a spus aceasta.

Rușii aflați în străinătate au avut, la aceste alegeri, drepturi de vot mai restrânse decât la scrutinul din 2021. Modificările legislative introduse în 2024 le-au permis să voteze doar pentru lista federală a partidelor, nu și pentru candidații din circumscripțiile uninominale.

Organizațiile pentru drepturile omului au criticat această modificare, susținând că afectează egalitatea alegătorilor. Autoritățile au explicat că schimbarea urmărea simplificarea procedurilor logistice și a procesului de numărare a voturilor.

Pentru alegătorii antirăzboi, restricția a avut și o consecință practică. În 2021, voturile exprimate în străinătate pentru candidați ai opoziției în circumscripțiile uninominale au influențat rezultatele finale în mai multe zone electorale. La scrutinul actual, această posibilitate nu a mai existat.

Numărul secțiilor de votare din străinătate

Aproximativ 1,8 milioane de cetățeni ruși aflați în străinătate au avut drept de vot. Pentru scrutin au funcționat 326 de secții la ambasade și consulate din 152 de țări, cu peste 60 mai puține decât la alegerile din 2021.

Rusia a atribuit reducerea numărului de secții închiderii unor misiuni diplomatice. Ministerul rus de Externe a anunțat că 212.000 de persoane au votat în străinătate, față de 191.000 în 2021, și a caracterizat prezența la vot drept „extrem de mare”. Vote Abroad a estimat însă un număr de alegători de aproximativ trei ori mai mic.

Coordonatorul votului în străinătate, Aleksandr Tepliakov, a declarat că diferența dintre rezultatele exit-pollurilor și cifrele oficiale este de „34%, în mare parte datorită unor astfel de sondaje și observații”.

Tepliakov a indicat și situații din Cipru, la alegerile prezidențiale din 2024, unde a afirmat că „s-a înregistrat o prezență la vot neverosimilă” și că „mii de voturi au fost forțate pentru Vladimir Putin”. El a menționat, de asemenea, Erevanul, unde „trupele au fost aduse în mod deliberat” din contingentul militar rus staționat în Armenia pentru a vota.

Kaja Kallas: Kremlinul a înăbușit disidența

Potrivit CEC, Putin a obținut peste 72% dintre voturile exprimate în străinătate la alegerile prezidențiale din 2024. Prezența la vot în diaspora a fost de 33%, în timp ce 22% dintre respondenți au refuzat să răspundă.

În cadrul sondajului realizat de Vote Abroad la alegerile actuale, 63% dintre respondenți au declarat că nu au încredere sau că nu au deloc încredere în rezultatele alegerilor din Rusia.

Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a declarat luni că alegerile reprezintă „încă o lovitură serioasă pentru democrația rusă” și a anunțat că a propus sancțiuni împotriva persoanelor despre care a spus că au facilitat votul în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

„Kremlinul a înăbușit disidența, a interzis singurului partid înregistrat care s-a opus războiului din Ucraina să participe la alegeri și a blocat observatorii internaționali”, a scris ea pe X. „Tot ce a mai rămas în Rusia este aparența de democrație.”