România începe discuțiile cu S&P înaintea verdictului din 2 octombrie. Nazare: Avem argumente puternice

România începe joi, 24 septembrie, discuțiile cu reprezentanții S&P Global Ratings, înaintea deciziei pe care agenția o va anunța pe 2 octombrie privind ratingul suveran al țării. Evaluarea are loc într-un moment important pentru finanțele României, în condițiile în care o eventuală retrogradare ar putea duce țara în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”.

România, înaintea unei evaluări cu miză majoră. Ce argumente ajung pe masa S&P

În prezent, România se află în categoria recomandată investițiilor. O modificare a ratingului de către S&P ar putea avea efecte asupra costurilor la care statul se împrumută și asupra accesului la anumite categorii de investitori.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România va trebui să ofere explicații în legătură cu perioada de instabilitate politică și cu cele patru luni în care țara a funcționat cu un guvern interimar. Potrivit acestuia, în această perioadă au existat mai multe momente determinate atât de cauze interne, cât și de factori externi și de deciziile unor investitori.

„Ce sperăm este ca, în cel mai scurt timp, problema care se leagă de stabilitate să fie o problemă pe care România să anunţe că a rezolvat-o, acelaşi lucru îl aşteaptă toţi investitorii instituţionali, creditorii noştri importanţi cu care am avut discuţii în ultimele săptămâni”, a mai spus Nazare.

Deficitul și stabilitatea, principalele argumente prezentate de ministrul Finanțelor

Întrebat cum va explica reprezentanților S&P faptul că România nu are încă un guvern cu puteri depline și în ce măsură situația poate influența ratingul de țară, Alexandru Nazare a precizat că discuția privind instabilitatea nu este una nouă. Ministrul a spus că acest subiect a fost abordat și în ultimele luni.

„Nu este o discuţie nouă, avem de explicat probleme legate de instabilitate, dar pe de altă parte avem argumente puternice că execuţia României este în traiectorie, că ţintele stabilite pentru acest an de deficit de cash şi de ESA sunt ţinte realizabile pe care toate agenţiile le recunosc ca atare, ceea ce nu este un lucru uzual.

În anii trecuţi, diferenţele între ţintele noastre şi ţintele agenţiilor erau semnificative, însă de această dată agenţiile au încredere că putem încheia anul la un deficit de 6 şi 6,2 cash şi ESA, ceea ce e cel mai important lucru. Deci, practic, avem, pe de o parte, nişte lucruri de explicat, dar, pe de o parte, avem şi argumente serioase pentru menţinerea ratingului”, a mai subliniat Nazare, potrivit News.ro.

Declarațiile ministrului vin înaintea discuțiilor oficiale cu S&P, agenție care urmează să anunțe pe 2 octombrie decizia referitoare la ratingul suveran al României. Situația fiscală și evoluția deficitului se află printre elementele menționate de Nazare ca argumente pentru păstrarea actualului calificativ.

În ceea ce privește costurile de finanțare, ministrul interimar al Finanțelor a vorbit despre riscul creșterii dobânzilor la care se împrumută statul. Alexandru Nazare a precizat că, în acest moment, nu există un risc pentru plata pensiilor și salariilor, însă majorarea costurilor de finanțare reprezintă un element care nu poate fi ignorat.

Costurile de finanțare, influențate și de evoluțiile externe

„Nu este un risc pentru pensii şi salarii în acest moment, dar nici nu putem ignora faptul că ne cresc costurile de finanţare. Deci, nu este un lucru uşor de dus şi bineînţeles că se va vedea acest lucru. Creşterea costurilor de finanţare nu are doar cauze interne, tot timpul are şi cauze externe, dar cu cât mai repede vom reuşi să rezolvăm ecuaţia de stabilitate, cu atât mai rapid vom putea să ţinem sub control costurile de finanţare”, a punctat ministrul interimar al Finanţelor.

România intră astfel în discuțiile cu S&P înaintea evaluării programate pentru 2 octombrie. Agenția urmează să analizeze situația țării și să anunțe ulterior decizia privind ratingul suveran.

În prezent, România este menținută în categoria recomandată investițiilor de către agențiile Fitch și Moody’s. O eventuală retrogradare decisă de S&P ar putea plasa însă România în categoria „junk”.

O astfel de schimbare ar putea conduce la creșterea costurilor de finanțare ale statului și la reducerea accesului la anumite categorii de investitori, în timp ce discuțiile cu S&P se desfășoară pe fondul problemelor legate de stabilitatea politică, al evoluției deficitului și al costurilor de împrumut.