Ce se ascunde în spatele celor 60 de miliarde de euro împrumutate de România în 15 luni

Ce se ascunde în spatele celor 60 de miliarde de euro împrumutate de România în 15 luni

SURSA FOTO: Dreamstime - euro

Publicat de Hendrik Antonia la 24 septembrie 2026, 11:50

Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu afirmă că România a contractat, în aproximativ 15 luni, împrumuturi brute de circa 60 de miliarde de euro, echivalentul a peste 300 de miliarde de lei. Potrivit estimării prezentate de acesta, în aceeași perioadă, datoria publică a țării a crescut cu aproximativ 33 de miliarde de euro, respectiv circa 174 de miliarde de lei.

60 de miliarde de euro împrumutați în 15 luni. Cât a ajuns, de fapt, datoria României

Câciu a prezentat aceste date într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, precizând că suma de 60 de miliarde de euro reprezintă împrumuturi brute. În această valoare sunt incluse atât finanțarea deficitului, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență și acoperirea parțială a necesarului de finanțare rămas.

Potrivit fostului ministru, volumul împrumuturilor contractate în perioada menționată a depășit echivalentul a 1.000 de euro pe secundă. El a făcut această precizare în contextul explicării diferenței dintre valoarea totală a împrumuturilor și creșterea efectivă a datoriei publice.

„În aproximativ 15 luni, în perioada Guvernului Bolojan, România a contractat împrumuturi brute de aproximativ: 60 de miliarde de euro. Adică peste 300 de miliarde de lei. Împrumuturile au depășit viteza de 1000 euro/secundă!!! Vorbim despre împrumuturi brute – aici intră atât finanțarea deficitului, dar și refinanțarea datoriei ajunse la scadență, precum si acoperirea partială a necesarului de finanțare rămas.”, a scris Câciu.

Cum estimează Adrian Câciu creșterea datoriei publice

În ceea ce privește datoria publică, fostul ministru al Finanțelor estimează că aceasta a crescut cu aproximativ 33 de miliarde de euro în perioada analizată. Suma este echivalentă cu aproximativ 174 de miliarde de lei.

Câciu subliniază însă că valoarea reprezintă o estimare și nu o cifră oficială finală. El precizează că Ministerul Finanțelor nu a publicat încă datele privind stocul datoriei publice până la nivelul lunii august.

„Dar cu cât a crescut datoria publică? Estimarea prudentă, pe baza ultimelor date oficiale disponibile și a împrumutului SAFE încasat ulterior, indică aproximativ: 33 de miliarde de euro. Adică aproximativ 174 miliarde lei. Fiecare român, copil, pensionar, persoana activă, este mai dator cu aproximativ 1800 euro după doar 15 luni.”, a scris el.

Fostul ministru a explicat și elementele pe care s-a bazat această estimare. La ultima raportare oficială disponibilă menționată de acesta, aferentă lunii mai, datoria publică ajunsese la 1.194 de miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor nu a publicat încă stocul datoriei publice

Ulterior, în luna august, România a încasat 2,5 miliarde de euro prin SAFE. Câciu precizează că acest mecanism presupune un împrumut, astfel că suma primită se adaugă datoriei publice.

„Fac o precizare importantă. Ministerul Finanțelor nu a publicat încă stocul datoriei publice până la nivelul lunii august. La ultima raportare disponibilă, pentru luna mai, datoria publică ajunsese la 1.194 miliarde de lei. Ulterior, în august, România a încasat 2,5 miliarde de euro prin SAFE. Iar SAFE este împrumut, adaugă la datoria publică.”

Câciu afirmă că nu a adăugat automat la datoria publică și deficitul acumulat după luna mai, argumentând că datele disponibile nu permit, în acest moment, stabilirea exactă a modului în care acesta s-a reflectat în datoria suplimentară.

„Am ales să nu adaug mecanic la datorie și deficitul acumulat după luna mai. Până la publicarea datelor oficiale, nu putem determina riguros ce parte din acesta s-a transformat în datorie suplimentară și ce parte a fost gestionată prin bufferul Trezoreriei și prin celelalte ajustări stoc-flux. De aceea, prefer o estimare prudentă.”, adaugă Câciu.

Cifrele prezentate pentru perioada de aproximativ 15 luni

Fostul ministru al Finanțelor a sintetizat datele pe care le-a prezentat pentru perioada analizată, făcând din nou distincția dintre împrumuturile brute și creșterea estimată a datoriei publice.

„Sinteza celor 15 luni: 60 miliarde euro – împrumuturi brute. 33 miliarde euro – creșterea estimată a datoriei publice. Când Ministerul Finanțelor va publica datele restante privind datoria publică, vom putea înlocui estimarea cu cifra oficială. Până atunci, prefer să nu adaug la datorie sume pe care datele oficiale încă nu ne permit să le demonstrăm”, a mai scris fostul ministru.

Datele oficiale indică faptul că, la finalul anului 2025, datoria publică guvernamentală a României era de 1.255,6 miliarde de lei. Datoria publică totală ajunsese atunci la 1.284 de miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor a precizat că evoluția datoriei a fost determinată de mai mulți factori, între care finanțarea deficitului bugetar, refinanțarea datoriei ajunse la scadență și consolidarea rezervei valutare a Trezoreriei.

Câciu leagă nivelul datoriei de cheltuielile cu dobânzile

Adrian Câciu a făcut referire și la creșterea cheltuielilor cu dobânzile, în contextul nivelului datoriei publice și al costurilor la care sunt contractate împrumuturile.

Potrivit explicației sale, atunci când noi împrumuturi sunt contractate la dobânzi mai mari decât cele aferente unor datorii mai vechi, costurile de finanțare pot crește.

„Când vedem o creștere a cheltuielilor cu dobânzile să nu ne miram de acel plus de 8,1 miliarde lei când adaugi stocului de datorie cel puțin 15% în doar 15 luni, la dobânzi de 7% și refinanțezi datorii care aveau dobânzi de 3% cu datorie noua luată la dobândă de peste 7%.”, a spus acesta.

În luna septembrie, premierul interimar Ilie Bolojan declara că România urma să plătească în 2026 aproximativ 60 de miliarde de lei pentru dobânzile aferente creditelor contractate în anii anteriori.

Informații articol
Despre autor
Hendrik Antonia

Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.