România trage în jos economia din sud-estul UE. BERD estimează o scădere a PIB de 0,2% în 2026

Economia din sud-estul Uniunii Europene ar urma să avanseze cu doar 0,5% în 2026, iar evoluția economiei României este indicată drept unul dintre principalii factori care trag regiunea în jos. Pentru România, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) estimează o scădere a PIB de 0,2% în acest an, după o contracție de 0,8% în prima jumătate din 2026. Pentru 2027 este anticipată o revenire la creștere, cu un avans de 1,8%.

BERD estimează un recul al PIB în 2026

Prognozele BERD pentru România au fost menținute la nivelurile anunțate anterior, atât pentru 2026, cât și pentru 2027. Instituția financiară avertizează însă că riscurile privind o evoluție mai slabă decât cea estimată persistă.

Sud-estul Uniunii Europene ar urma să înregistreze o creștere economică de numai 0,5% în 2026, înainte ca ritmul să accelereze la 2% în 2027. Estimarea pentru regiune nu a fost modificată față de prognoza precedentă.

România este una dintre principalele economii care contribuie la această evoluție slabă. BERD leagă contracția economiei românești de consolidarea fiscală și de inflația ridicată, factori care au afectat cheltuielile gospodăriilor. În același timp, producția din industria prelucrătoare a înregistrat o evoluție slabă.

După o creștere economică de 0,8% în 2024 și de 0,7% în 2025, România este așteptată să intre în teritoriu negativ în 2026. PIB-ul s-a contractat cu 0,8% în ritm anual în prima jumătate a acestui an.

Declinul a fost însoțit de o scădere de 4,6% a producției industriale, precum și de reculuri în sectorul serviciilor și în vânzările cu amănuntul. În schimb, construcțiile au înregistrat o creștere, susținută de proiectele de infrastructură finanțate de Uniunea Europeană.

„După un declin sever al economiei în ultimul trimestru din 2025, PIB-ul s-a contractat în ritm anual cu 0,8% în primul semestru din 2026, în urma unei scăderi de 4,6% a producției industriale, a reculului din servicii și din vânzările cu amănuntul. În contrast, sectorul construcțiilor a crescut, susținut de proiectele de infrastructură finanțate de UE. Deși dezechilibrele externe au început să se modereze, deficitul de cont curent al României rămâne printre cele mai mari din UE. Inflația a urcat la 9,7% în mai 2026, apoi s-a redus la 6,3% în august 2026, dar rămâne la cel mai ridicat nivel din UE. Deprecierea leului față de euro, cuplată cu prețurile mai ridicate la energie, ar putea prelungi presiunile inflaționiste”, arată raportul BERD.

Inflația rămâne una dintre principalele probleme

Inflația continuă să reprezinte o presiune importantă asupra economiei românești. Potrivit raportului BERD, rata inflației a urcat la 9,7% în mai 2026, după care a coborât la 6,3% în august.

Chiar și după această reducere, România continuă să aibă cel mai ridicat nivel al inflației din Uniunea Europeană. BERD avertizează că deprecierea leului în raport cu euro, împreună cu prețurile mai ridicate la energie, ar putea prelungi presiunile inflaționiste.

La nivelul economiilor în care BERD investește, inflația medie s-a stabilizat în jurul valorii de 6%, după ce ajunsese la 6,7% în aprilie. Energia reprezintă aproximativ un sfert din inflația totală, iar nivelul general al inflației este cu aproximativ două puncte procentuale peste media de dinaintea pandemiei.

Pentru România, nivelul ridicat al prețurilor afectează în continuare consumul gospodăriilor, în condițiile în care consolidarea fiscală limitează suplimentar cheltuielile.

Deficitul bugetar s-a redus

BERD constată și o îmbunătățire în ceea ce privește deficitul bugetar. După ce acesta s-a redus la 7,9% din PIB în 2025, deficitul bugetar în termeni nominali a fost cu 37% mai mic în perioada ianuarie-iulie 2026 decât în perioada similară a anului trecut.

Instituția financiară consideră că ținta de deficit bugetar pentru întregul an, stabilită la 6,2% din PIB, pare realizabilă.

Consolidarea fiscală contribuie însă, în același timp, la presiunea asupra economiei. Măsurile adoptate pentru reducerea deficitului afectează cererea gospodăriilor și reprezintă unul dintre factorii care explică evoluția slabă a economiei în 2026.

Deficitul de cont curent rămâne ridicat

Dezechilibrele externe ale României au început să se modereze, însă deficitul de cont curent rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

BERD consideră că o revenire moderată a exporturilor ar putea contribui la redresarea economiei, în special dacă competitivitatea costurilor se îmbunătățește parțial.

În acest scenariu, exporturile ar urma să se redreseze moderat, în timp ce investițiile finanțate de Uniunea Europeană și revenirea treptată a cererii gospodăriilor ar susține activitatea economică.

România ar putea reveni pe creștere în a doua jumătate a anului

Deși prognoza pentru întregul an indică o contracție de 0,2%, BERD estimează că economia României ar putea reveni pe creștere în semestrul al doilea din 2026.

Redresarea ar urma să fie susținută de o revenire treptată a cererii gospodăriilor, finalizarea investițiilor finanțate de Uniunea Europeană și o revenire moderată a exporturilor.

Pentru 2026, economia ar urma să înregistreze în medie o contracție de 0,2%. În 2027, PIB-ul este estimat să crească cu 1,8%, chiar dacă investițiile publice ar putea să scadă.

Prognozele BERD pentru România nu au fost modificate față de cele publicate anterior.

„Presupunând o redresare treptată a cererii gospodăriilor și finalizarea investițiilor finanțate de UE, alături de o revenire moderată a exporturilor, legată de restabilirea parțială a competitivității costurilor, PIB-ul ar putea reveni pe creștere în semestrul doi. Economia ar urma să se contracteze cu o medie de 0,2% în 2026, apoi să crească cu 1,8% în 2027, în pofida unei probabile scăderi a investițiilor publice. Riscurile de evoluție negativă persistă, fiind legate de incertitudinile privind politicile fiscale, șocul prețurilor energiei și cererea externă slabă”, subliniază BERD.

România și Bulgaria au evoluții diferite

Situația României contrastează cu cea a Bulgariei, cealaltă economie inclusă în regiunea sud-estului UE.

Pentru Bulgaria, BERD estimează o creștere economică de 2,7% în 2026 și de 2,5% în 2027. Activitatea economică din această țară s-a menținut aproape de un ritm de 3%.

Diferența dintre cele două economii contribuie la ritmul redus anticipat pentru întreaga regiune. În timp ce Bulgaria continuă să înregistreze creștere, economia României este afectată de inflația ridicată, măsurile de consolidare fiscală și activitatea mai slabă din industrie.

La nivel regional, sud-estul Uniunii Europene este estimat să treacă de la o creștere de numai 0,5% în 2026 la un avans de 2% în 2027.

Condițiile de finanțare s-au înăsprit

Un alt factor de presiune pentru economiile din regiune îl reprezintă condițiile de finanțare.

Inflația ridicată, deficitele guvernamentale și creșterea dobânzilor pe termen lung au dus la înăsprirea condițiilor de finanțare. Acest context limitează spațiul de manevră al guvernelor și poate afecta investițiile și activitatea economică.

Pentru România, presiunile se suprapun peste procesul de consolidare fiscală și peste nivelul ridicat al inflației.

Riscurile negative persistă

BERD avertizează că riscurile privind evoluția economiei românești rămân orientate în sens negativ. Printre acestea se numără incertitudinile privind politicile fiscale, eventualele șocuri ale prețurilor energiei și cererea externă slabă.

Instituția ia în calcul o revenire treptată a cererii interne și continuarea investițiilor finanțate de Uniunea Europeană, însă evoluția economiei depinde și de modul în care aceste investiții vor fi finalizate și de revenirea exporturilor.

În plus, deprecierea leului față de euro și prețurile mai ridicate la energie pot menține presiunile inflaționiste.