Căminele studențești, sub presiune! Câte locuri de cazare au Bucureștiul, Clujul, Iașiul și Timișoara? (studiu)

Peste 361.000 de studenți concurează pentru aproximativ 80.000 de locuri în căminele din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Diferențele dintre orașe sunt însă surprinzătoare! Datele celor de la „Cushman & Wakefield Echinox” ne arată cât de dificilă este cazarea pentru studenți.

Căminele studențești, sub presiune! Câte locuri de cazare au Bucureștiul, Clujul, Iașiul și Timișoara?

București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara concentrează peste 361.000 de studenți, reprezentând 62% din totalul populației studențești la nivel național. În același timp, oferta publică și privată de locuri de cazare din cele patru centre universitare ajunge la aproximativ 80.000 de locuri. Astfel, în medie, revine un loc de cazare la aproximativ 4,5 studenți, potrivit unei analize realizate de Cushman & Wakefield Echinox.

Din totalul locurilor identificate, aproximativ 94% se află în cămine publice, în timp ce 6% reprezintă capacitatea căminelor construite din fonduri private. Cea mai mare concurență pentru un loc în căminele studențești este înregistrată în București, unde raportul este de cinci studenți pentru fiecare loc de cazare.

Capitala este urmată de Cluj-Napoca, cu 4,5 studenți pentru un loc, în timp ce în Timișoara raportul ajunge la 4,3 studenți pentru un loc de cazare. În Iași, raportul este de 3,4 studenți pentru fiecare loc disponibil într-un cămin public sau privat.

Rata de acoperire diferă semnificativ între cele patru centre universitare. În medie, aproximativ 22% dintre studenți pot beneficia de un loc în căminele publice și private. Iași are cea mai ridicată rată de acoperire, de 28,9%, urmat de Timișoara, cu 23,5%, Cluj-Napoca, cu 21,9%, și București, cu 19,7%.

În cifre absolute, Bucureștiul are cea mai mare ofertă de cazare studențească din țară, cu aproximativ 32.300 de locuri publice și cel puțin 4.700 de locuri private. Capitala are însă și cea mai numeroasă populație studențească, de 187.677 de persoane.

În Iași sunt disponibile aproximativ 16.500 de locuri, predominant în cămine publice, pentru 57.004 studenți. Cluj-Napoca are 14.800 de locuri publice și aproximativ 700 de locuri private pentru 70.617 studenți, în timp ce Timișoara dispune de 10.700 de locuri, cea mai mare parte publice, pentru 45.749 de studenți.

Potrivit lui Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox, datele arată diferențe importante între piețele locale. Acesta a explicat că Iași, Timișoara și Cluj-Napoca au împreună o capacitate mai mare în căminele publice decât Bucureștiul, în timp ce Capitala concentrează aproape 90% din locurile private identificate în cele patru orașe.

În acest context, potențialul pentru noi proiecte de cămine private trebuie analizat separat pentru fiecare centru universitar. O ofertă mai mare de locuri publice nu exclude existența unei piețe pentru spații private cu un standard diferit, însă dimensiunea populației studențești și raportul dintre numărul de studenți și locurile disponibile reprezintă doar o parte dintre indicatorii relevanți.

Evaluarea fiecărei piețe trebuie să țină cont și de standardul căminelor existente, nivelul chiriilor, localizare, accesul la transport, serviciile disponibile și alternativele de locuire existente, potrivit reprezentantului Cushman & Wakefield Echinox.

„Imaginea de ansamblu evidenţiază două caracteristici ale pieţei locale. Pe de o parte, Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca au o capacitate în cumulată în căminele publice mai mare decât Bucureştiul. Pe de altă parte, capitala concentrează aproape 90% din locurile private cuantificate la nivelul celor 4 oraşe. Acest context sugerează faptul că potenţialul pentru noi proiecte de cămine private trebuie analizat diferit de la un oraş la altul.

O ofertă mai ridicată de locuri publice nu exclude existenţa unei pieţe pentru produse private cu un standard diferit, însă dimensiunea populaţiei studenţeşti şi raportul studenţi/loc reprezintă doar o parte din indicatorii ce trebuie luaţi în considerare. Standardul stocului existent, nivelul chiriilor, localizarea, accesul la transport, serviciile şi alternativele de locuire disponibile sunt, de asemenea, extrem de relevante pentru evaluarea fiecărei pieţe”, a declarat Săftoiu.

România, Polonia și Cehia: Cât plătesc studenții pentru cazare și unde este cea mai mare concurență?

Analiza a vizat și principalele centre universitare din Polonia și Cehia, pentru a evidenția diferențele dintre infrastructura de cazare pentru studenți din cele trei țări.

În Polonia, în cele opt orașe analizate, inclusiv Varșovia, există aproximativ 83.000 de locuri în cămine publice și private. Capacitatea este puțin mai mare decât cea cumulată în cele patru centre universitare analizate din România, unde sunt aproximativ 80.000 de locuri. Populația studențească din centrele poloneze este însă de aproximativ 2,5 ori mai mare, ajungând la circa 900.000 de persoane. În aceste condiții, competiția pentru un loc este mai ridicată în Polonia, unde raportul este de aproximativ 10,8 studenți pentru fiecare loc de cazare.

O diferență importantă între infrastructura universitară din România și cea din Polonia este reprezentată de ponderea locurilor private. În Polonia, căminele private reprezintă aproximativ 23% din totalul locurilor disponibile, în timp ce în România ponderea acestora este de sub 10%, potrivit analizei.

În Cehia, situația este mai apropiată de cea întâlnită în marile centre universitare din România. Praga are peste 132.000 de studenți și aproximativ 28.400 de locuri de cazare, dintre care circa 3.800 sunt în cămine private. Brno, al doilea cel mai mare centru universitar din Cehia, are 68.200 de studenți și aproximativ 13.600 de locuri în cămine, predominant publice.

În ceea ce privește costurile de cazare, analiza indică tarife mai mici în România comparativ cu Polonia și Cehia. În București, un loc într-un cămin public costă de la aproximativ 50 de euro pe lună și poate ajunge la 80 de euro pe lună. În cazul căminelor private, tarifele pornesc de la peste 100 de euro pe persoană pe lună și pot ajunge până la aproximativ 300 de euro.

În Polonia, chiria medie este de aproximativ 190 de euro pe loc pe lună în căminele publice și de circa 550 de euro pe lună în cele private, pentru toate tipurile de unități. Analiza arată însă că diferențele de preț trebuie privite și în raport cu standardele, configurațiile și serviciile oferite de cele două segmente.

Oferta de cămine reprezintă doar o parte dintre opțiunile de cazare disponibile studenților. Analiza arată că diferențele dintre România, Polonia și Cehia trebuie evaluate și în funcție de alternativele de locuire existente. Căminele universitare și proiectele private destinate studenților fac parte dintr-un ecosistem mai larg, care include piața generală de închiriere și alte soluții rezidențiale.