Mutti pariază pe România! Compania italiană pregătește investiții mai mari și își extinde portofoliul

Mutti își schimbă strategia în Europa de Est, iar România ajunge tot mai aproape de centrul planurilor companiei italiene. Aflați, în rândurile următoare, de ce piața locală devine importantă, ce urmărește compania în perioada următoare și cum vrea să-și consolideze prezența în România începând din acest an.

Mutti pariază pe România! Compania italiană pregătește investiții mai mari și își extinde portofoliul

România devine una dintre piețele asupra cărora Mutti își concentrează atenția în Europa Centrală și de Est, compania italiană pregătind investiții mai mari în marketing și extinderea portofoliului pe piața locală. Într-un interviu acordat pentru MEDIAFAX, Juan Pablo Carnevale explică de ce România are un rol tot mai important în strategia grupului.

România este considerată de Mutti cea mai promițătoare piață din Europa de Est, cu excepția Poloniei, din perspectiva potențialului de vânzări. Compania italiană a făcut deja un pas concret în această direcție: din luna iulie, o specialistă româncă în industria bunurilor de larg consum, cu aproape 30 de ani de experiență, coordonează dezvoltarea Mutti în Europa Centrală și de Est.

Juan Pablo Carnevale, președintele Consiliului de Administrație și director general al Mutti Polonia, a explicat că numirea nu este întâmplătoare și că România a ajuns să beneficieze de cea mai mare atenție acordată de companie unei piețe din Europa Orientală. Pentru următorii ani, Mutti vede însă mai degrabă oportunități comerciale și de distribuție decât posibilitatea construirii unei fabrici în România.

Potrivit lui Carnevale, România este, cu excepția Poloniei, piața din Europa Orientală cu cel mai mare potențial de vânzări pentru Mutti. Compania a angajat o specialistă româncă, stabilită în București, pentru dezvoltarea Europei Centrale și de Est. Aceasta are aproape 30 de ani de experiență în industria bunurilor de larg consum și va coordona întreaga zonă pentru Mutti.

Carnevale a precizat că această numire reprezintă un prim pas în strategia companiei și că Mutti investește în marketing și intenționează să continue aceste investiții.

Extinderea atenției asupra României vine într-un moment în care Mutti își consolidează investițiile în marketing. Carnevale a arătat că, în urmă cu doi ani, compania și-a majorat de patru ori bugetul destinat acestui domeniu, iar următorul obiectiv este o nouă creștere semnificativă a investițiilor în 2027.

În paralel, Mutti își extinde portofoliul pe piața românească. Noi categorii de produse intră acum în magazinele din România, iar compania începe să pună primele borcane pe rafturile locale. Pentru Carnevale, aceasta este una dintre cele mai importante evoluții ale strategiei Mutti în România, într-o categorie în care compania vede loc pentru produse premium.

Carnevale a explicat că intenția sa în cadrul companiei este să crească semnificativ bugetul de marketing pentru 2027. În același timp, el a menționat posibilitatea înființării unei structuri de distribuție direct în România, chiar dacă aceasta nu este planificată în prezent.

În momentul de față, Mutti lucrează cu un partener de distribuție pe piața românească, iar Carnevale consideră că relația funcționează bine. El a precizat însă că modelul unei structuri comerciale și de distribuție proprii este avut în vedere pentru Polonia peste doi sau trei ani și nu exclude ca, în următorii zece ani, compania să angajeze mai mulți oameni și să pună bazele unei astfel de structuri și în România.

Carnevale exclude însă, cel puțin în prezent, un plan oficial pentru producția în România. El a precizat că Mutti nu intenționează să își mute producția în afara Italiei.

În opinia sa personală, dacă schimbările climatice vor determina compania să caute în viitor alte regiuni pentru producție, direcția ar putea fi mai degrabă către nordul Europei decât către România sau sudul Italiei.

„România este cu siguranță piața din Europa Orientală (excluzând Polonia) cu cel mai mare potențial de vânzări, cu siguranță. Tocmai am angajat o persoană pentru a dezvolta Europa Centrală și Orientală, o româncă ce locuiește în București.

Este o expertă în bunuri de larg consum, care lucrează în acest domeniu de aproape 30 de ani și care va gestiona întreaga zonă a Europei Orientale și Centrale pentru Mutti. Acesta este un prim pas. Investim la nivel de marketing și vom continua să o facem.

Ceea ce îmi doresc și ceea ce propun în cadrul companiei acum este să mărim semnificativ bugetul de marketing pentru 2027. (…) O altă posibilitate, care nu este planificată astăzi, dar nu este imposibilă, este să înființăm o structură de distribuție direct în România.

În momentul de față nu este în plan, deoarece partenerul nostru de distribuție este foarte bun și lucrurile funcționează bine, dar este exact ceea ce vom face în Polonia peste doi sau trei ani. Și nu este exclus ca în următorii zece ani să angajăm mai mulți oameni și să punem bazele unei structuri comerciale și de distribuție”, a declarat Carnevale.

Mutti vede o oportunitate în criza consumului. De ce românii ar putea cumpăra mai multe produse premium?

Unul dintre argumentele pe care Juan Pablo Carnevale își bazează încrederea în piața românească este schimbarea comportamentului consumatorilor în perioadele în care puterea de cumpărare este afectată. Potrivit acestuia, produsele Mutti pot beneficia inclusiv de pe urma reducerii cheltuielilor pentru restaurante deoarece o familie poate renunța la o ieșire costisitoare în oraș și poate folosi o parte din banii economisiți pentru a cumpăra ingrediente mai bune pentru mesele pregătite acasă.

În opinia sa, acest comportament explică de ce produsele alimentare premium pot avea o evoluție diferită față de alte categorii scumpe. Consumatorii pot renunța la anumite produse alimentare mai costisitoare, precum carnea de vită, peștele sau brânzeturile fine, dar pot continua să cumpere paste, roșii, ulei de măsline sau alte ingrediente de calitate, deoarece diferența de preț pentru o masă rămâne mai mică.

Carnevale consideră că Mutti a avut de câștigat de pe urma acestei schimbări de comportament. În situația în care oamenii merg mai rar la restaurant, aceștia pot ajunge să investească mai mult în mesele pregătite acasă, cumpărând produse precum paste și roșii de calitate superioară. În același timp, consumatorii pot reduce achizițiile de carne scumpă, pește, brânzeturi fine sau alte proteine costisitoare, dar își pot permite ingrediente de calitate din categoria legumelor, fructelor, cerealelor și pastelor.

Carnevale a explicat că această logică este importantă și pentru România, unde Mutti urmărește evoluția puterii de cumpărare și a consumului. Potrivit acestuia, economia românească a trecut printr-o perioadă de creștere în ultimul deceniu, chiar dacă ritmul s-a redus în ultimele luni, iar compania speră ca această creștere să revină.

Pentru Mutti, miza este ca un consumator care descoperă diferența de calitate a produselor să continue să le cumpere chiar și atunci când își ajustează alte cheltuieli. Compania vede piața alimentară împărțită tot mai clar între două direcții: mărcile proprii ale supermarketurilor, care concurează prin preț și printr-un raport acceptabil între calitate și cost, și produsele premium, care încearcă să ofere o diferență clară de calitate.

În opinia lui Carnevale, producătorii care rămân în zona de mijloc sunt cei care resimt cel mai puternic această polarizare a pieței. El a explicat că Mutti nu produce mărci proprii pentru retaileri, strategia companiei fiind concentrată în totalitate pe calitate.

Potrivit reprezentantului companiei, în cazul consumatorilor care au suficientă putere de cumpărare, experiența oferită de un produs poate determina schimbarea preferințelor, mai ales după ce aceștia descoperă o diferență de calitate pe care o consideră relevantă. Astfel, consumatorii ajung fie să aleagă produse convenabile din punct de vedere al prețului, fie să se îndrepte către produse care le oferă o calitate considerabil diferită, categorie în care Mutti își concentrează strategia.

Această strategie este legată și de extinderea Mutti în România cu noi categorii de produse. Compania susține că există o oportunitate pentru sosuri gata preparate premium, într-o piață în care consumatorul trebuie, de regulă, să aleagă între comoditate și calitate.

Carnevale a explicat că Mutti încearcă să combine cele două elemente, prin produse care sunt rapide de folosit, dar construite în jurul unei calități superioare.

Mutti cere mai multă transparență în industria alimentară. Cum vede compania concurența cu producătorii din afara UE?

O altă temă importantă abordată în interviu este concurența dintre producătorii europeni și cei din afara Uniunii Europene. Carnevale a explicat că Mutti susține o mai mare transparență privind originea materiilor prime și consideră necesară o competiție în care consumatorul să poată afla mai clar cum au fost produse ingredientele pe care le cumpără.

El a invocat în acest context creșterea rapidă a producției de tomate din China începând cu anii 2000 și efectul pe care aceasta l-ar fi avut asupra prețurilor internaționale. Potrivit lui Carnevale, supraproducția și prețurile foarte scăzute au exercitat o presiune puternică asupra producătorilor din alte țări.

Reprezentantul Mutti a explicat că firma încearcă să abordeze această problemă prin colaborarea cu presa, institutele de cercetare și instituțiile publice, în vederea creșterii transparenței în beneficiul consumatorilor. În opinia sa, aceștia ar trebui să aibă dreptul de a fi informați și de a putea alege în cunoștință de cauză, iar competiția ar trebui să fie una corectă.

Carnevale a arătat că producătorii din Uniunea Europeană trebuie să respecte reguli privind protecția mediului și drepturile angajaților, iar produsele sunt supuse unor controale stricte. În acest context, el consideră că diferențele dintre standardele aplicate în diferite țări pot ridica probleme în ceea ce privește informarea consumatorilor.

El a făcut referire și la investigații realizate de BBC și The Guardian privind produse comercializate în Marea Britanie sub mențiuni precum „Ambalat în Italia” sau „Produs în Italia”. Potrivit afirmațiilor lui Carnevale, aceste investigații ar fi indicat în unele cazuri utilizarea unor materii prime provenite din China.

Afirmațiile privind aceste produse trebuie privite în contextul relatărilor și investigațiilor la care face referire Carnevale și nu reprezintă o constatare independentă asupra tuturor produselor comercializate pe piața europeană.

Pentru Mutti, însă, problema depășește originea geografică a roșiilor. Compania susține că diferențele dintre standardele de mediu, condițiile de muncă și controalele aplicate în procesul de producție pot crea o competiție pe care producătorii europeni o consideră inegală. În acest context, Carnevale consideră că consumatorul ar trebui să aibă acces la cât mai multe informații despre produsul pe care îl cumpără.

În paralel cu această discuție, compania își construiește în România strategia în jurul ideii că acei consumatori care au posibilitatea financiară sunt dispuși să plătească mai mult atunci când percep o diferență reală de calitate. Pentru Mutti, aceasta poate deveni o oportunitate într-o categorie în care produsele premium nu sunt încă la fel de numeroase ca cele orientate în primul rând spre preț.

Carnevale a explicat că recomandarea de la un consumator la altul a avut un rol important în dezvoltarea companiei. În cazul României, Mutti mizează pe faptul că interesul pentru bucătăria italiană și pentru produsele italiene poate susține extinderea, în special într-o perioadă economică în care mesele pregătite acasă capătă o importanță mai mare.

Planul pentru următorii ani este, înainte de toate, unul comercial și presupune investiții mai mari în marketing, extinderea portofoliului cu noi categorii de produse și o atenție sporită acordată pieței românești. Compania ia în calcul și posibilitatea ca, în viitor, să dezvolte o structură proprie de distribuție în România.

Producția în România nu se află în acest moment pe agenda companiei. România este însă deja descrisă de conducerea Mutti drept piața cu cel mai mare potențial de vânzări din Europa de Est, în afara Poloniei.