China cere UE să renunțe la protecționism și să-și țină piețele deschise pentru mașinile chineze

China și Uniunea Europeană se confruntă cu tensiuni comerciale tot mai mari, în special în sectorul auto. Ministrul Comerțului din China cere menținerea piețelor deschise, în timp ce Bruxelles-ul caută soluții pentru deficitul comercial record.

China cere UE să renunțe la protecționism și să-și țină piețele deschise pentru mașinile chineze

Ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, a cerut Uniunii Europene să mențină piețele deschise pentru producătorii auto chinezi și să evite măsurile protecționiste. Potrivit acestuia, Beijingul își dorește un mediu comercial echitabil, deschis și nediscriminatoriu între China și UE.

Wang a susținut că China nu reprezintă sursa problemelor economice și comerciale ale Uniunii Europene, ci un partener în soluționarea acestora. El a avertizat că orientarea UE către protecționism, restricții sau închiderea piețelor ar putea contribui la izolarea piețelor din întreaga lume.

„China nu este sursa problemelor economice şi comerciale ale UE, ci un partener în rezolvarea lor. Nu vrem să vedem că UE se îndreaptă spre protecţionism, restricţii sau închiderea pieţelor sale, ceea ce ar face ca pieţele din jurul lumii să se izoleze unele de altele”, a indicatWang.

Declarațiile sale au fost făcute după întâlnirea cu Hildegard Müller, președintele Asociației Constructorilor Germani de Automobile (VDA). Poziția lui Wang vine în contextul în care Germania pregătește măsuri de securitate economică menite să protejeze industriile strategice de China. Printre acestea s-ar putea număra noi taxe vamale pentru vehiculele electrice hibride și controale mai stricte asupra exporturilor.

Guvernul Merz intenționează să aprobe măsurile la 14 octombrie, înainte de a încerca să obțină un sprijin mai larg la nivelul Uniunii Europene. În cadrul întâlnirii cu Müller, Wang a arătat că Beijingul este pregătit să caute soluții pentru problemele comerciale din sectorul auto prin mecanismul de consultare China-UE în domeniul comerțului și investițiilor.

Oficialul chinez a avut, de asemenea, o discuție video cu Ola Källenius, directorul general al Mercedes-Benz Group AG. Wang a descris industria auto drept un domeniu important al cooperării dintre China și UE și a cerut ambelor părți să mențină piețele deschise. El a apreciat totodată creșterea investițiilor realizate în China de Mercedes-Benz și de alți producători auto europeni.

Källenius este și președintele Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), organizație care reprezintă cei 16 mari producători auto din Europa.

Liderii UE urmează să se întâlnească în octombrie pentru a discuta deficitul comercial dintre Uniunea Europeană și China, precum și posibile noi instrumente prin care Bruxelles-ul să răspundă practicilor comerciale ale Beijingului.

UE pune presiune pe China pentru reducerea deficitului comercial

Săptămâna trecută, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană va folosi toate instrumentele disponibile pentru a reduce deficitul comercial pe care îl consideră „nesustenabil” în relația cu China.

Într-un discurs susținut în Parlamentul European, Ursula von der Leyen a arătat că deficitul comercial al UE în comerțul cu bunuri cu China a ajuns la 360,6 miliarde de euro anul trecut și a crescut cu 9% în primele șase luni ale acestui an. Ea a apreciat că dezechilibrul comercial a ajuns într-un punct critic și că Europa se confruntă deja cu un al doilea „șoc chinezesc”, manifestat prin dezindustrializare.

Comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, care conduce negocierile cu China pentru reducerea decalajului comercial, a precizat că își dorește obținerea unor rezultate concrete până în octombrie. El a indicat și că se așteaptă să efectueze o vizită în China la începutul lunii viitoare.

Uniunea Europeană susține că majorarea exporturilor chineze, inclusiv de produse chimice, baterii și autovehicule, este legată de supracapacitățile de producție ale Chinei. Beijingul respinge însă aceste critici și consideră că preocupările privind dezechilibrele economice și excesul de capacitate de producție reprezintă măsuri protecționiste prin care se urmărește exercitarea unor presiuni asupra Chinei.