BCE cere reguli noi pentru staking și împrumuturile cripto. Ce se va schimba în UE

BCE și băncile centrale europene cer reguli mai stricte pentru criptoactive, inclusiv pentru staking, împrumuturi și stablecoin-uri, invocând riscuri pentru stabilitatea financiară. Propunerile vizează cadrul UE și sunt formulate în timpul consultării Comisiei Europene, care se încheie pe 30 septembrie. O posibilă revizuire legislativă este așteptată în 2027.

BCE cere reguli noi pentru staking și împrumuturile cripto. Ce se va schimba în UE?

Banca Centrală Europeană (BCE) și băncile centrale din Europa solicită înăsprirea regulilor Uniunii Europene privind criptoactivele. Printre propuneri se află o interdicție mai extinsă privind plata dobânzilor pentru stablecoin-uri, noi competențe pentru limitarea token-urilor ancorate la valute străine, precum dolarul american, și o supraveghere a firmelor din sectorul cripto la nivelul UE.

Solicitările BCE vin la o zi după prezentarea „Pontes”, sistemul destinat decontării activelor tokenizate în moneda băncii centrale. În acest context, BCE a prezentat modul în care consideră că ar trebui revizuit cadrul european de reglementare pentru criptoactive.

Consultarea lansată de Comisia Europeană se va încheia la 30 septembrie, cu o lună mai târziu decât termenul prevăzut inițial. Recomandările formulate de băncile centrale nu sunt obligatorii, iar Comisia Europeană le va analiza împreună cu celelalte răspunsuri primite înainte de a decide dacă va redeschide procesul legislativ.

Diplomați din cadrul Uniunii Europene au declarat pentru Euronews că se așteaptă ca o eventuală revizuire a cadrului legislativ să aibă loc în 2027. Un astfel de demers ar necesita aprobarea Parlamentului European și a statelor membre.

Stablecoin-urile sunt criptomonede concepute pentru a-și menține o valoare constantă, de regulă prin raportarea la dolarul american. În Uniunea Europeană, regulamentul MiCA interzice deja atât emitenților, cât și platformelor de schimb de criptomonede să plătească dobânzi pentru aceste active, iar băncile centrale europene vor ca această interdicție să fie menținută.

„Plata remunerației pentru stablecoin-uri ar trebui să continue să fie interzisă”, se arată în răspunsul BCE.

Băncile centrale sunt însă preocupate de existența unor soluții alternative prin care poate fi obținut un efect similar. Potrivit răspunsului BCE, unele platforme de schimb oferă servicii de împrumut și staking de criptomonede, „replicând astfel efectul economic al plăților de dobânzi prin servicii auxiliare sau nereglementate”.

Din acest motiv, băncile centrale doresc ca interdicția să fie extinsă și asupra acestor activități, precum și asupra unor recompense indirecte, cum ar fi anumite beneficii oferite prin programele de fidelizare. BCE consideră extinderea interdicției „o prioritate legislativă clară”.

În SUA, abordarea este diferită. Legea GENIUS din 2025 a interzis emitenților de stablecoin-uri să plătească dobânzi, însă a permis platformelor de schimb să ofere recompense. Eliminarea acestei diferențe a devenit una dintre problemele disputate în dezbaterea privind Legea CLARITY, proiectul legislativ major referitor la criptomonede, care a fost respins cu zece voturi în Senatul SUA pe 15 septembrie.

Băncile centrale europene doresc instrumente mai puternice pentru a interveni în cazul tokenurilor ancorate la valute străine. Acestea consideră că autoritățile ar trebui să poată impune emitenților considerați o amenințare, inclusiv pentru stabilitatea financiară, „o interdicție privind emiterea de noi tokenuri, precum și obligația de a răscumpăra tokenurile existente”.

Într-o perspectivă mai largă, băncile centrale consideră că stablecoin-urile oferă beneficii limitate pentru plățile de zi cu zi în interiorul UE, având în vedere existența transferurilor bancare instantanee și dezvoltarea viitorului euro digital. Acestea avertizează, de asemenea, că regulamentul MiCA nu oferă un temei juridic pentru emiterea aceluiași stablecoin atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene.

În cazul unei retrageri masive de fonduri, cunoscută sub denumirea de „bank run”, rezervele europene ar putea fi folosite pentru a plăti deținătorii de tokenuri din afara Uniunii. Situația este considerată problematică deoarece „autoritățile UE nu pot stabili cu certitudine câte tokenuri sunt deținute în interiorul Uniunii”. În plus, în prezent, băncile centrale din zona euro nu permit emitenților de stablecoin-uri să păstreze fondurile clienților la acestea.

Băncile centrale avertizează și asupra riscurilor unui token garantat integral prin moneda băncii centrale. Potrivit răspunsului, un astfel de instrument „ar echivala, în practică, cu o monedă digitală «sintetică» a băncii centrale”. Acesta ar reprezenta o imitație privată a euro digital și ar putea, teoretic, determina retragerea depozitelor din băncile comerciale, în special în perioade de tensiune financiară.

În ceea ce privește staking-ul, proces prin care utilizatorii își blochează activele cripto în schimbul unor recompense, băncile centrale europene au o poziție fermă. Acestea consideră că „operațiunile de staking, precum și cele de creditare și împrumut de active cripto, ar trebui reglementate la nivelul Uniunii”.

În situațiile în care o companie preia activele cripto ale clienților și promite să le restituie ulterior, eventual împreună cu un randament suplimentar, băncile centrale susțin că un astfel de mecanism poate fi considerat „comparabil cu atragerea de fonduri rambursabile”, potrivit terminologiei utilizate în sectorul bancar.

Aceeași abordare este aplicată și în cazul finanțelor descentralizate (DeFi), unde operațiunile de creditare și tranzacționare sunt realizate prin programe informatice automatizate, fără intermedierea unei companii.

Regulamentul MiCA exceptează serviciile complet descentralizate, însă nu oferă o definiție a acestui termen. Băncile centrale citează, în acest context, studii potrivit cărora descentralizarea totală este rareori sau chiar niciodată atinsă, ceea ce lasă neclară problema controlului asupra acestor sisteme.

Licențele cripto ar putea fi preluate de ESMA. Ce se întâmplă cu platformele de tranzacționare din UE?

În prezent, licențele pentru platformele de tranzacționare a criptoactivelor sunt acordate de autoritățile naționale de reglementare. Băncile centrale susțin însă propunerea Comisiei Europene de a transfera competențele privind autorizarea și supravegherea firmelor din domeniul cripto către ESMA, autoritatea Uniunii Europene responsabilă de supravegherea piețelor financiare.

În prezent, o singură licență națională poate fi valabilă în întregul bloc comunitar. Aceasta a fost și calea urmată inițial de Binance în Grecia.

The Wall Street Journal a relatat săptămâna trecută, citând surse familiarizate cu discuțiile, că președintele BCE, Christine Lagarde, i-ar fi cerut premierului grec Kyriakos Mitsotakis să nu aprobe cererea Binance. Potrivit publicației, motivul ar fi fost legat de problemele anterioare ale platformei privind conformitatea, precum și de temerile că dimensiunea companiei ar putea contribui la creșterea utilizării în Europa a stablecoin-urilor ancorate la dolarul american.

Potrivit ziarului, un oficial grec de rang înalt din cadrul autorității de reglementare i-ar fi transmis platformei că Lagarde dorea amânarea deciziei până când ESMA urma să preia atribuțiile de autorizare și supraveghere. Aceasta este aceeași schimbare susținută de băncile centrale în răspunsul transmis marți. Binance și-a retras cererea pe 24 iunie.

Nici BCE, nici autoritatea de reglementare din Grecia nu au confirmat aceste informații. BCE, care nu are un rol oficial în acordarea licențelor pentru firmele din domeniul cripto, a refuzat să comenteze, în timp ce Binance a declarat că „nu va comenta speculațiile”.