Vești pentru România după analiza S&P. Ce au observat agențiile de rating și ce așteaptă de la viitorul Guvern

România nu se află, în acest moment, într-o situație care să justifice o retrogradare a ratingului suveran, potrivit evaluărilor prezentate de economiști după consultările cu reprezentanții agenției Standard & Poor’s. Datele macroeconomice și măsurile adoptate până acum pentru reducerea deficitului bugetar sunt considerate elemente care susțin menținerea actualului nivel de evaluare financiară.

Deficitul României a scăzut, dar problema nu este rezolvată. Ce urmăresc acum agențiile de rating

Toate cele trei mari agenții internaționale de rating au remarcat măsurile luate de Guvern pentru corectarea dezechilibrelor bugetare. Ajustarea fiscală realizată până acum este privită favorabil, însă evaluarea situației României nu se oprește la rezultatele deja obținute. Atenția se îndreaptă și către modul în care va continua politica fiscală în următorii ani.

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a explicat la TVR Info că actualii indicatori economici nu oferă, în prezent, argumente pentru o decizie de reducere a ratingului, chiar dacă România traversează o perioadă de incertitudine politică.

„În esență, este vorba de faptul că datele macroeconomice nu justifică o retrogradare a ratingului suveran. Chiar dacă avem o criză politică”, a sublniat Daniel Dăianu.

Unul dintre principalele elemente urmărite de agențiile de evaluare financiară este evoluția deficitului bugetar. Economistul Ionuț Dumitru, consilier al prim-ministrului interimar Ilie Bolojan, a precizat că măsurile de corecție adoptate anul trecut și continuate în acest an au contribuit la reducerea deficitului către nivelul de 6%. Ținta stabilită pentru anii următori, de sub 3% din PIB, rămâne însă dificil de atins, iar ajustarea realizată până acum reprezintă puțin peste jumătate din efortul necesar.

Ce urmăresc agențiile de rating în următorii ani

Pentru agențiile internaționale, rezultatele obținute până acum trebuie urmate de o perspectivă clară privind evoluția finanțelor publice. Ionuț Dumitru a explicat că atenția se concentrează în special asupra anilor 2027 și 2028, perioadă în care România va trebui să continue reducerea deficitului, în condițiile existenței unei incertitudini politice și a unor alegeri programate în anii următori. Economistul a sintetizat poziția celor trei agenții internaționale astfel:

„Toate cele trei agenții, dacă ne uităm, sunt satisfăcute cu privire la ce s-a întâmplat până acum, cu măsurile pe care guvernul le-a luat, de corecția deficitului bugetar, dar vor să vadă mai departe de lucrul acesta, vor să vadă perspectiva anilor următori, în special 2027-2028, adică vor să vadă cum continuăm acest parcurs de reducerea a deficitului bugetar, mai ales că avem în momentul de față o situație politică incertă și în anii următori avem și alegeri”, a declarat Ionuț Dumitru, economist și consilier al premierului interimar

Mesajul transmis după discuțiile cu reprezentanții Standard & Poor’s este că măsurile adoptate până acum au contribuit la menținerea încrederii, dar direcția fiscală trebuie continuată. Pentru România, următoarea etapă presupune menținerea procesului de reducere a deficitului și prezentarea unei perspective credibile pentru anii următori.

Daniel Dăianu a atras atenția că situația finanțelor publice rămâne dificilă, chiar și după reducerea deficitului către 6%. Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, nivelul este în continuare ridicat și presupune un efort important de ajustare, în condițiile în care percepția publică poate fi mai puțin severă decât datele economice.

Viitorul Executiv, testat prin primele decizii bugetare

Un element important pentru evoluția ratingului îl reprezintă capacitatea viitorului Executiv de a continua măsurile de consolidare fiscală. România are nevoie de un Guvern cu puteri depline care să poată stabili și aplica direcția bugetară pentru perioada următoare, în condițiile în care agențiile internaționale urmăresc nu doar rezultatele deja obținute, ci și angajamentele și deciziile viitoare.

Primul test important pentru noua guvernare va fi reprezentat de modul în care va fi ajustată planificarea bugetară pentru anul în curs. Rectificarea bugetară trebuie să țină cont de obiectivul de reducere a deficitului, iar eventualele modificări ale măsurilor fiscale vor fi relevante pentru direcția urmărită de autorități. Daniel Dăianu a avertizat asupra riscului ca o eventuală rectificare să ducă la majorarea deficitului sau ca măsurile fiscale adoptate anterior să fie inversate.

„Contează foarte mult ca noul guvern să nu facă prostii. Acela care va fi. Pentru că, în primul rând, trebuie să facă rectificare bugetară. Dacă ar face o rectificare bugetară care ar însemna mărirea deficitului bugetar în acest an sau inversarea unor măsuri de politică fiscală, ar fi foarte rău”, a explicat Daniel Dăianu.

Ajustarea deficitului bugetar rămâne, astfel, principalul punct urmărit în evaluarea evoluției economiei românești. Măsurile deja adoptate au contribuit la reducerea deficitului, însă următoarele decizii privind bugetul și politica fiscală vor fi urmărite în perspectiva evaluărilor viitoare ale agențiilor internaționale de rating.