Ce nu se vede la prima privire în bugetul pentru 2027: Suntem specialiștii Europei la păcălit

Posibilitatea ca următorul Executiv să construiască o rectificare bugetară sau bugetul pentru anul 2027 fără noi creșteri de taxe a fost analizată de Cristian Grosu. Acesta consideră că un astfel de buget ar putea fi realizat „din pix”, prin estimări și ajustări care să permită menținerea aparenței unui echilibru bugetar.

Bugetul pentru 2027, între promisiuni și calcule: Mai mutăm niște bani de colo-colo

Cristian Grosu a explicat că România are o experiență îndelungată în ceea ce privește construirea bugetelor și ajustarea ulterioară a acestora. Jurnalistul a descris această practică prin afirmația că „suntem specialiștii Europei: la păcălit pe toată lumea și la încercări întotdeauna eșuate, dar tenace, totuși, de a păcăli aritmetica. Până la urmă, acolo ajungem”.

Potrivit acestuia, efectele situației economice actuale sunt resimțite atât de mediul de afaceri, cât și de economia în ansamblu. Cristian Grosu a legat aceste dificultăți de procesul prin care trece economia României, respectiv schimbarea modelului economic.

„Da. O să vedem ceea ce am văzut de 30 de ani încoace: bugetul făcut din pix și, după aceea, vedem noi cum merge treaba. Mai rectificăm, mai mutăm niște bani de colo-colo. Deci aceasta nu este o problemă. Aici suntem specialiștii Europei: la păcălit pe toată lumea și la încercări întotdeauna eșuate, dar tenace, totuși, de a păcăli aritmetica. Până la urmă, acolo ajungem. Mediul de afaceri și mediul economic suferă. Suferă tocmai pentru că noi ne aflăm în acest proces de transformare a economiei, despre care discutam adineauri: schimbarea modelului economic”, a explicat Cristian Grosu pentru Digi24.

Schimbarea modelului economic și presiunea asupra mediului de afaceri

Jurnalistul a vorbit și despre direcția în care ar trebui să se îndrepte economia după perioada în care consumul a fost susținut prin împrumuturi. În opinia sa, problema nu se rezumă la renunțarea la un anumit model, ci și la identificarea unei direcții economice care să îl înlocuiască.

„Ideea este: bun, am terminat-o cu consumul pe datorie al produselor altora. Dar către ce ne îndreptăm? Uitați, sunt foarte mulți cei care fac o comparație cu Polonia, mai ales că și Polonia are un deficit foarte mare, tot spre 6%, dar comparația este improprie. De ce? Polonia nu a împrumutat bani ca să-i dea din elicopter în anul electoral, cum am făcut noi în 2024”, mai explică el.

Cristian Grosu a făcut astfel o distincție între situația României și cea a Poloniei, în contextul nivelului ridicat al deficitului bugetar. Potrivit jurnalistului, simpla comparație a procentelor nu oferă o imagine completă asupra modului în care au fost utilizați banii împrumutați de cele două state.

„Polonia i-a împrumutat pentru a-și dezvolta industria militară, iar miliardele pe care le-a împrumutat ca să-și finanțeze acest deficit – pentru că de aici îi vine deficitul – vor produce zeci de miliarde. Va fi un pilon esențial pentru securitatea întregii Europe, cu o industrie militară adecvată. Chestiunea la noi este că era de așteptat să se întâmple lucrul acesta: falimente, scăderi ale cifrelor de afaceri, ale profitabilității, închideri de afaceri și așa mai departe. Era logic că, la un moment dat, se va întâmpla”, a mai afirmat Cristian Grosu.