Alimentele și transportul ar putea costa mai mult. Factorul care pune presiune pe economia globală

Prețurile alimentelor, energiei și transportului sunt din nou supuse unor presiuni de creștere, pe fondul agravării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al reducerii rezervelor strategice de petrol. Economia mondială a evitat până acum o criză economică de amploare provocată de șocul energetic asociat conflictului din Iran, însă situația devine tot mai fragilă.

Prețurile sunt din nou sub presiune. Decizia care poate schimba costul energiei și al transportului

Potrivit unei analize publicate de The New York Times, prețul petrolului se apropie de pragul de 110 dolari pe baril, în timp ce problemele geopolitice afectează transporturile și lanțurile globale de aprovizionare.

Atacurile recente au determinat Arabia Saudită să închidă o conductă importantă, iar miliția houthi a preluat controlul unei insule strategice din Marea Roșie. În același timp, negocierile dintre statele din Golf au eșuat, complicând și mai mult situația din regiune.

Efectele creșterii costurilor energetice sunt deja vizibile în mai multe zone ale lumii. În Asia, America Latină și în alte regiuni, scumpirea combustibililor a fost asociată cu pene de curent, raționalizări și proteste.

Prețurile combustibililor pun presiune pe economiile locale

În Filipine, pescarii afirmă că nu își mai permit combustibilul necesar pentru ieșirea pe mare. În Bangladesh, întreruperile de energie au afectat activitatea fabricilor, în timp ce în Guatemala nemulțumirea populației a dus la proteste violente, inclusiv la incendierea unor mașini.

Pentru a limita amploarea efectelor economice, marile economii au recurs la măsuri de urgență. China, cel mai mare importator de petrol din lume, și-a folosit propriile rezerve și a redus exporturile de produse petroliere.

„Motivul numărul unu pentru care prețurile țițeiului și ale produselor derivate nu sunt mai mari decât atât este că și-a redus importurile de țiței China”, a declarat David L. Goldwyn, fost oficial al Departamentului Energiei din SUA.

Reducerea importurilor chineze a contribuit la diminuarea presiunii asupra pieței mondiale a petrolului. În același timp, Statele Unite, Japonia și statele europene au început să utilizeze rezervele strategice de petrol pentru a tempera creșterea prețurilor.

Aceste măsuri au avut un efect asupra pieței, însă rezervele disponibile nu reprezintă o soluție permanentă. Potrivit Administrației americane pentru Informații în domeniul Energiei, stocurile de petrol ale statelor membre ale OCDE au ajuns la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii.

Inflația se poate menține la niveluri ridicate

Presiunea exercitată de prețurile combustibililor se extinde rapid către alte sectoare ale economiei. Transporturile, agricultura, producția de îngrășăminte și industria alimentară sunt printre domeniile afectate de majorarea costurilor energetice.

Neil Shearing, economist-șef al Capital Economics, a descris situația actuală prin prisma nivelului redus al rezervelor și a dificultăților privind transporturile maritime.

„Ce se întâmplă este că avem acum niveluri foarte scăzute ale stocurilor și încă nu există niciun semn că strâmtorile ar putea fi redeschise”, a explicat Neil Shearing, economist-șef al Capital Economics.

În Asia, Banca Asiatică de Dezvoltare estimează că inflația va accelera până la 5,2% în 2026, de la 3% în 2025. În Europa, Marea Britanie și Statele Unite, inflația este estimată să rămână între 3,5% și 4% cel puțin până la jumătatea anului 2027.

Evoluția prețurilor poate complica deciziile băncilor centrale. Instituțiile monetare ar putea fi nevoite să păstreze dobânzile la niveluri ridicate sau chiar să le majoreze pentru a limita inflația.

O astfel de evoluție ar exercita presiuni suplimentare asupra economiilor afectate deja de costurile energetice. Printre statele menționate se află și Germania, care se află deja în proximitatea recesiunii.

Capacitatea de rafinare este afectată

Presiunile de pe piața energetică nu se limitează la extracția și comercializarea petrolului. Capacitatea globală de rafinare este, la rândul său, afectată de evoluțiile geopolitice.

Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia au redus capacitatea acestei țări de a produce motorină cu aproximativ 30% pe o perioadă de 18 luni, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

Rusia a prelungit, de asemenea, până la sfârșitul lunii septembrie 2026 interdicția privind exporturile de motorină. Decizia intervine într-un moment în care piața internațională este deja afectată de problemele de aprovizionare și de prețurile ridicate ale energiei.

Situația a generat și reacții politice în Statele Unite. Președintele american Donald Trump a criticat public Ucraina și a cerut încetarea atacurilor asupra rafinăriilor rusești.

David Goldwyn avertizează că presiunile asupra prețurilor ar putea determina Statele Unite să introducă temporar restricții asupra exporturilor de motorină înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului. O asemenea măsură ar putea influența piața internațională, în special în America Latină, regiune care este un important importator de motorină americană.

Economiile vulnerabile resimt presiunile energetice

Țările cu economii mai fragile sunt printre cele mai expuse efectelor crizei energetice, însă impactul este resimțit la nivel global. Dependența de importurile de energie și de îngrășăminte reprezintă o problemă importantă pentru mai multe state.

În Africa, costurile ridicate ale energiei și ale îngrășămintelor ar putea reduce producția agricolă și ar putea contribui la creșterea prețurilor alimentelor. Evoluțiile de pe piața energetică ajung astfel să afecteze direct și sectorul agricol.

În Orientul Mijlociu, efectele economice sunt deja semnificative. Potrivit Fondului Monetar Internațional, Qatarul ar putea înregistra o contracție economică de 8,6% în 2026.

În Arabia Saudită, economia s-a contractat cu 4,8% în trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Subvențiile și presiunile asupra finanțelor publice

În Asia, Japonia și Indonezia au recurs la subvenții importante pentru a proteja populația de efectele scumpirii energiei. Măsurile au fost adoptate în contextul presiunilor exercitate de creșterea costurilor asupra consumatorilor.

În același timp, temerile legate de sustenabilitatea finanțelor publice au contribuit la creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale. În Japonia, acestea au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii.

Economia mondială a reușit până acum să evite o prăbușire economică de amploare, însă prețurile ridicate la energie, diminuarea rezervelor strategice, inflația persistentă și tensiunile geopolitice continuă să exercite presiuni asupra economiilor.

Pe măsură ce efectele șocului energetic se propagă către transporturi, agricultură, industrie și consum, influența costurilor asupra diferitelor sectoare ale economiei globale devine tot mai vizibilă.

„La un moment dat, când toți partenerii tăi comerciali suferă din cauza prețurilor ridicate, chiar nu poți scăpa de legile gravitației economice”, a avertizat Goldwyn.