România poate intra într-un nou blocaj după anticipate. Ce pierde președintele dacă acceptă această variantă

AUR, PNL și USR susțin organizarea de alegeri anticipate, UDMR nu se opune, iar PSD s-a alăturat recent vocilor care cer „întoarcerea la popor”. Politologul Cristian Pîrvulescu consideră însă că alegerile anticipate sunt mai puțin probabile decât se vehiculează și că un eventual scrutin nu ar garanta ieșirea României din actualul blocaj politic.

Un scenariu despre care se vorbește tot mai mult. Cine ar putea ajunge să conducă România după anticipate

Cristian Pîrvulescu explică faptul că dizolvarea Parlamentului este doar una dintre posibilitățile pe care le are președintele Nicușor Dan. Procedura ar putea fi declanșată dacă următorul premier desemnat nu obține votul de învestitură, însă nu există o obligație ca șeful statului să recurgă automat la această soluție.

„Dacă următorul premier desemnat pică la votul de învestitură, președintele poate dizolva Parlamentul, lucru care nu s-a întâmplat niciodată după 1991. Dizolvarea rămâne însă o posibilitate, nu o obligație, și presupune ca parlamentarii să-și scurteze singuri mandatul cu doi ani. Calendarul nu este o piedică, pentru că guvernul demis poate adopta hotărârea privind data alegerilor odată cu decretul de dizolvare. Realist, vorbim de sfârșitul lui decembrie sau de ianuarie 2027”, explică Cristian Pîrvulescu pentru Adevărul.

Potrivit politologului, problema principală nu este lipsa unui scrutin, ci faptul că actuala configurație politică nu a reușit să genereze o majoritate de 233 de parlamentari pentru învestirea unui nou Guvern. Deși au existat voturile necesare pentru demiterea Guvernului Bolojan, acestea nu s-au regăsit și pentru formarea unei alte formule guvernamentale.

De ce anticipatele nu ar elimina blocajul politic

Cristian Pîrvulescu avertizează că un nou Parlament ar putea fi la fel de fragmentat ca actualul legislativ. Chiar dacă ordinea partidelor s-ar modifica, problema obținerii celor 233 de voturi pentru învestirea unui Guvern ar rămâne.

„Noul Parlament ar putea fi la fel de fragmentat ca cel actual, doar cu o altă ierarhie între partide, iar problema celor 233 de voturi ar rămâne aceeași. Diferența este că o nouă dizolvare nu ar mai fi posibilă decât după un an. Am ajunge, cel mai probabil, în același impas, dacă partidele nu-și schimbă strategia, dar fără nicio ieșire constituțională. Criza economică nu vine din lipsa alegerilor, ci din refuzul partidelor de a-și asuma costul ajustării, iar campania electorală nu va ameliora problema deficitului”, spune politologul.

AUR a intrat în Parlament aproape fără să apară în sondaje

În opinia sa, chiar și după organizarea anticipatelor, Guvernul Bolojan, demis în luna mai, ar putea rămâne la conducerea treburilor curente cel puțin până la sfârșitul iernii. Statul nu ar intra automat în paralizie, iar bugetul ar putea fi adoptat prin proceduri speciale sau, în lipsa aprobării până la 1 ianuarie, s-ar aplica bugetul precedent, cu limite lunare. „Aceasta nu ar fi o fatalitate, ci alegerea partidelor”, afirmă Cristian Pîrvulescu.

În cazul în care ar avea loc alegeri, politologul consideră că primul partid, indicat de datele actuale ale sondajelor drept AUR, ar revendica formarea Guvernului. PSD ar putea ajunge partener minor al extremei drepte și ar risca excluderea din familia socialistă europeană.

„În 2020, AUR a intrat în Parlament aproape fără să apară în sondaje. În 2024, nimeni nu l-a văzut pe Călin Georgescu pe primul loc, iar în 2025 multe sondaje au ratat turul al doilea. Erorile au mers în ambele direcții, deci problema este una de metodă. Mai important decât cine comandă un sondaj este ce nu se publică odată cu el, adică eșantionul, ponderarea și rata de refuz. În plus, un procent național nu spune cum se împart mandatele pe județe. Cifrele arată temperatura momentului, nu compoziția viitorului Parlament”, a declarat profesorul SNSPA.

Dilema președintelui Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan se află, potrivit analizei lui Cristian Pîrvulescu, în fața unei decizii dificile. Șeful statului are atribuții importante în actuala criză, dar folosirea uneia dintre ele, dizolvarea Parlamentului, i-ar reduce ulterior marja de manevră.

„În această criză, președintele dispune de cele mai importante pârghii, pentru că desemnează premierul și poate dizolva Parlamentul. După alegeri ar pierde-o pe a doua pentru un an întreg. Dacă noul Parlament s-ar bloca din nou, cum este probabil, ar desemna premieri fără să mai poată pune presiune pe partide.

Nicușor Dan nu ar fi pe buletinul de vot, dar campania s-ar face împotriva sa. Suspendarea cu care amenință extrema dreaptă nu este încă un risc real, ci o temă de campanie. Dilema președintelui este însă alta. Dacă dizolvă Parlamentul, își asumă niște alegeri care nu rezolvă criza. Dacă nu-l dizolvă, devine garantul unui guvern demis care poate rămâne în funcție fără termen. Cred că, după a doua respingere, dizolvarea va fi greu de evitat, dar i-ar slăbi poziția”, explică Cristian Pîrvulescu.

În lipsa celor 233 de voturi necesare pentru învestirea unui nou Guvern, Nicușor Dan ar putea evita desemnarea unui alt candidat, iar Ilie Bolojan ar continua să conducă Executivul interimar. În PNL există lideri care susțin că acesta ar putea rămâne la Palatul Victoria nu doar până în această toamnă sau până în primăvară, ci chiar până în 2028. Problema acestui scenariu este presiunea politică tot mai mare pentru desemnarea unui premier. Guvernul interimar susține, de asemenea, că nu poate lua anumite decizii esențiale, între care se află și rectificarea bugetară.

Cele patru scenarii aflate pe masa președintelui

În acest context, sunt discutate patru scenarii pentru ieșirea din blocajul politic. Primul presupune menținerea lui Ilie Bolojan ca premier interimar pentru o perioadă îndelungată.

Al doilea scenariu presupune formarea unei majorități PSD–PNL–USR–UDMR. Președintele ar desemna un premier, iar cele patru formațiuni ar ajunge la un acord pentru votul de învestitură. Această variantă pare însă, în prezent, cea mai îndepărtată de realitatea negocierilor politice din ultimele patru luni, perioadă marcată de un blocaj aproape complet între partidele implicate.

Al treilea scenariu presupune ca mandatul pentru formarea Guvernului să ajungă la PSD, la AUR sau la ambele formațiuni. Varianta a început să fie discutată după ce George Simion a încercat să atragă parlamentari din alte grupuri, inclusiv dintre cei care au declarat că ar susține un Guvern construit în jurul PSD.

Dacă AUR ar reuși să formeze o majoritate parlamentară, partidul ar putea încerca să impună desemnarea unui premier din propria formațiune. Deocamdată, această variantă pare incompatibilă cu declarațiile făcute până acum de Nicușor Dan. O altă posibilitate este desemnarea lui Sorin Grindeanu. Acesta susține că ar avea șanse mai mari decât un premier independent să obțină cele 233 de voturi necesare. Nici PSD nu dispune însă, în prezent, de această majoritate.

Al patrulea scenariu este desemnarea unui premier care nu ar avea suficiente voturi pentru a primi învestitura, astfel încât să fie deschisă calea către alegeri anticipate. Președintele ar putea nominaliza un candidat despre care se știe că nu va obține votul Parlamentului, ceea ce ar declanșa procedura care poate conduce la dizolvarea legislativului și organizarea unui nou scrutin.