Cine ar putea fi viitorul premier al României. Numele care intră în calcule pentru noul Guvern

România ar putea avea un nou premier și un Guvern cu puteri depline până la sfârșitul lunii august, după mai bine de trei luni de interimat al Executivului condus de Ilie Bolojan. Politologul Cristian Pîrvulescu estimează că actualul blocaj politic va fi depășit în următoarele săptămâni și anticipează o formulă guvernamentală cu o componentă tehnocrată importantă. Un Executiv cu mandat deplin este necesar inclusiv pentru rectificarea bugetară și pregătirea bugetului de stat pentru 2027.

Noul premier și Guvernul cu puteri depline ar putea fi desemnați până la sfârșitul lunii august

Viitorul premier ar putea fi desemnat în următoarele săptămâni, într-un context în care perspectiva alegerilor anticipate poate determina partidele parlamentare să ajungă la un acord asupra noii formule de guvernare. Cristian Pîrvulescu consideră că această posibilitate reprezintă un instrument de presiune important în negocierile politice și că inclusiv UDMR are motive să evite un scrutin înainte de termen.

„Cu siguranță va fi un guvern numit în săptămânile următoare. Termenul de 60 de zile s-a epuizat. De acum încolo alegerile anticipate pot să existe. Toate persoanele raționale vor reacționa rațional la acest levier implicit pe care președintele îl va folosi, orice declarații publice va face. O spune foarte clar UDMR, care nu are interesul unor alegeri anticipate. După ce se face nominalizarea, toate angajamentele anterioare devin nule de drept și vor sprijini noua formulă”, spus Pîrvulescu, potrivit Ziare.com.

Politologul apreciază că o soluție guvernamentală ar putea fi găsită înainte de 31 august. În opinia sa, instalarea mai devreme a unui Executiv cu atribuții depline ar fi oferit României un spațiu suplimentar de negociere în discuțiile purtate la Bruxelles.

„Era mai bine să vină mai devreme pentru a da un spațiu de manevră Guvernului la Bruxelles, dar acest Guvern este cel care discută tot”, a mai adăugat el.

Cristian Pîrvulescu exclude prelungirea pe termen nedefinit a actualului interimat

Actuala formulă de guvernare nu poate funcționa la nesfârșit în regim interimar, iar Cristian Pîrvulescu estimează că ieșirea din blocajul politic se va produce prin instalarea unui nou Cabinet. El avertizează însă că efectele crizei se resimt asupra mai multor instituții ale statului.

„Acest Guvern nu va continua la infinit. Vom avea un nou Guvern, vom ieși din această criză, dar cu toate instituțiile afectate, inclusiv Curtea Constituțională”, a mai spus profesorul universitar.

Alexandru Nazare este indicat drept unul dintre cei mai bine poziționați pentru funcția de premier

Pentru obținerea sprijinului parlamentar necesar, o posibilă soluție ar putea fi constituirea unui Executiv cu o componentă tehnocrată puternică. Cristian Pîrvulescu consideră că Alexandru Nazare se află printre persoanele cel mai bine poziționate pentru funcția de prim-ministru.

„Eu sunt dintre cei care cred că cel mai bine poziționat pentru funcția de premier este Alexandru Nazare”, spune Pîrvulescu.

O asemenea variantă ar întâmpina însă și opoziție politică, inclusiv din interiorul PNL, potrivit analizei făcute de politolog. În negocieri ar fi vehiculate și alte nume provenite din zona tehnocrată, printre care rectorul Remus Pricopie.

„Este și cel mai puternic contestat, culmea, dinspre PNL. Dar nu știm dacă aceste contestări sunt reale sau doar vizează să-i întărească poziția. Se discută despre tot felul de tehnicieni, inclusiv despre domnul rector Remus Pricopie”, a mai spus politologul. „Toată lumea trebuie să piardă relativ egal din chestia asta”, a mai spus profesorul universitar.

Viitorul Cabinet ar putea fi „cel mai tehnic Guvern de la Cioloș încoace”

Cristian Pîrvulescu anticipează că viitorul Guvern ar putea avea o prezență a tehnocraților mai consistentă decât în cabinetele instalate în România în ultimii ani. Politologul indică inclusiv posibilitatea revenirii la formula miniștrilor de stat fără portofoliu, prin care liderii partidelor ar putea garanta sprijinul politic pentru Executiv.

„Mă aștept să avem cel mai tehnic Guvern de la Cioloș încoace. Formula mea favorită în situații de genul, dar ei au renunțat la ea de vreo douăzeci și ceva de ani, este cu ministru de stat fără portofoliu. Pentru că ministrul de stat fără portofoliu șef de partid garantează loialitatea partidului și susținerea”, explică politologul.

Într-o asemenea formulă, miniștrii fără portofoliu ar proveni direct din conducerile formațiunilor care susțin Guvernul, ceea ce ar consolida legătura dintre Cabinet și majoritatea parlamentară. Pîrvulescu este însă sceptic că liderii principalelor partide ar accepta să participe la o astfel de construcție.

„Dar nu văd cum ar accepta șefii de partid acest joc. Ar trebui să-i avem acolo pe Grindeanu, Bolojan, Kelemen Hunor și eventual pe Fritz. Asta nu o să vedem niciodată”, continuă el.

Un Guvern format numai din tehnocrați ar avea o susținere politică fragilă

Prezența unor lideri sau a unor reprezentanți importanți ai partidelor în viitorul Executiv ar putea reduce riscul apariției unor negocieri permanente după votul de învestitură. În lipsa acestora, Cristian Pîrvulescu avertizează că un Cabinet tehnocrat ar putea deveni vulnerabil politic și ar depinde constant de raporturile de forță din Parlament.

„Ăsta este genul de Guvern care îți asigură condiții de existență. Altfel, un guvern în care măcar vicepreședinți sau prim-vicepreședinți de partid nu sunt prezenți va fi un guvern, din punct de vedere politic, slab, pentru că după ce se termină votul de învestitură va începe negocierea permanentă și va fi foarte ușor de basculat”, a mai explicat acesta.

Politologul atrage atenția și asupra aritmeticii parlamentare, în condițiile în care gruparea condusă de Victor Ponta ar putea căpăta un rol important în construirea unei majorități pentru viitorul Executiv.

„Gruparea aceea are rolul unui partid balama, nu știu dacă va intra, însă, în Guvern”, a afirmat acesta.

Partidele au manifestat și anterior rezerve față de varianta unui Cabinet tehnocrat, însă actualul context politic ar limita alternativele disponibile pentru formarea unei majorități funcționale.

„A fost o eroare că nu au acceptat de atunci această variantă”, încheie politologul.