Veste pentru pensionari și bugetari. Ce s-ar putea întâmpla cu veniturile în 2027, potrivit estimărilor S&P Global Ratings
SURSA FOTO: Dreamstime
Salariile din sectorul public și pensiile ar putea reveni pe creștere în 2027, după doi ani în care veniturile au fost înghețate. Spațiul pentru majorări va fi însă restrâns de obiectivul de reducere a deficitului bugetar, potrivit estimărilor S&P Global Ratings. Agenția arată că eventualele creșteri trebuie să rămână compatibile cu angajamentele fiscale asumate de România.
S&P vede posibilitatea unor majorări moderate în 2027
România ar urma să intre în 2027 cu o țintă de deficit mai redusă decât în anul precedent. S&P estimează un deficit de 6,25% din PIB pentru 2026 și de 5,8% pentru 2027.
În aceste condiții, reluarea creșterilor pentru salariile din sectorul public și pensii ar putea fi posibilă, dar numai într-un ritm care să nu pună în pericol consolidarea bugetară.
Agenția nu indică un procent concret cu care ar putea fi majorate veniturile. Un reper îl reprezintă însă evoluția economiei, S&P estimând pentru 2027 o creștere nominală a PIB de 6,3%.
„Vedem puțin spațiu pentru ca majorările salariale sau ale pensiilor să depășească semnificativ creșterea PIB-ului nominal în perioada 2027-2028”, se arată în raportul S&P.
Prin urmare, raportul nu stabilește o majorare de 6,3% a pensiilor sau salariilor, ci indică faptul că posibilitatea unor creșteri peste ritmul PIB-ului nominal este limitată.
Bugetul trebuie să împace indexările cu reducerea cheltuielilor
Una dintre dificultățile pentru bugetul din 2027 va fi găsirea unui echilibru între eventualele indexări și necesitatea de a ține sub control cheltuielile permanente ale statului.
Planul fiscal structural pe termen mediu prevede ca ponderea fondului de salarii din sectorul public să fie redusă cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB până în 2031.
Această țintă nu presupune automat diminuarea nominală a salariilor. Cheltuielile cu personalul ar trebui însă să avanseze într-un ritm mai redus în raport cu economia, astfel încât ponderea lor în PIB să scadă.
S&P atrage atenția și asupra lipsei unui cadru predictibil în domeniul salarizării. În 2025, salariile angajaților din sectorul public reprezentau aproximativ un sfert din totalul cheltuielilor guvernamentale.
În același timp, întârzierile privind adoptarea legii unitare a salarizării au dus la pierderea a 750 de milioane de euro din granturile PNRR.
Deficitul ar trebui să continue să scadă până în 2028
Traiectoria prezentată de S&P presupune o reducere progresivă a deficitului bugetar în următorii ani. De la 7,9% din PIB în 2025, acesta este estimat la 6,25% în 2026 și 5,8% în 2027.
Pentru 2028, prognoza indică un deficit de aproximativ 5% din PIB.
Respectarea acestei traiectorii limitează posibilitatea unor creșteri ample ale cheltuielilor permanente. Salariile bugetarilor și pensiile reprezintă unele dintre componentele care vor trebui gestionate în acest context.
Dobânzile pun o presiune tot mai mare asupra bugetului
O altă problemă indicată în raport este creșterea costurilor cu dobânzile. Acestea sunt estimate la 3,2% din PIB în 2026 și ar putea ajunge la 3,5% în 2028.
Până la sfârșitul lui 2028, plata dobânzilor ar putea absorbi aproape 10% din veniturile guvernamentale.
În paralel, S&P estimează că datoria publică netă ar putea trece de 60% din PIB în 2028, după un nivel de 52,7% în 2025. O asemenea evoluție ar reduce suplimentar spațiul disponibil pentru noi cheltuieli.
S&P a menținut ratingul României la BBB-
Estimările privind pensiile și salariile apar în raportul în care Standard & Poor’s a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. România rămâne astfel în categoria recomandată investițiilor.
Menținerea calificativului nu elimină însă riscurile semnalate de agenție. Evoluția finanțelor publice și capacitatea autorităților de a continua reducerea deficitului vor rămâne importante în evaluările următoare.
În acest context, anul 2027 va aduce o provocare pentru buget: reluarea unor creșteri ale pensiilor și salariilor din sectorul public, dacă acestea vor fi decise, va trebui făcută fără abaterea de la obiectivele de reducere a deficitului și de control al cheltuielilor.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.