Datoria României urcă la 1.205 miliarde de lei. Adrian Câciu avertizează: „Presiunea pe deficit crește”

Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor și actual deputat PSD, atrage atenția asupra evoluției datoriei publice și a costurilor generate de dobânzi. Într-o analiză publicată sâmbătă, acesta susține că datoria a ajuns în iulie 2026 la 1.205 miliarde de lei, echivalentul a 227,3 miliarde de euro, și estimează că la rectificarea bugetară ar fi necesare cel puțin 5 miliarde de lei suplimentar pentru plata dobânzilor și comisioanelor până la sfârșitul anului.

Câciu: Datoria publică a ajuns la 1.205 miliarde de lei

Fostul ministru al Finanțelor își construiește analiza pornind de la datele aferente lunii iulie și compară evoluția datoriei cu situația existentă în mai 2025, momentul demisiei Guvernului Ciolacu II.

„A fost publicată datoria publică la luna iulie 2026.

1205 miliarde lei (227,3 miliarde euro).

Ce observăm?

1. Avem o crestere cu 33 miliarde euro a datoriei publice nominale față de luna mai 2025(demisie guvern Ciolacu II). În contextul unei reduceri a deficitului public de doar 6 miliarde euro. Diferential de 5 la 1, dezechilibru major cu efect pe termen mediu.

Se confirmă ceea ce prognozam cu câteva zile în urmă!”, a transmis Adrian Câciu.

Datele oficiale publicate anterior indicau deja o creștere a datoriei. În mai 2026, datoria administrației publice calculată potrivit metodologiei europene ajunsese la 1.194 miliarde de lei, față de 1.171 miliarde de lei în aprilie. Ca pondere în PIB, nivelul crescuse de la 60,2% la 61,4%.

Avertisment privind factura dobânzilor

O altă problemă semnalată de Adrian Câciu este costul finanțării datoriei. Fostul ministru susține că suma destinată dobânzilor în bugetul aprobat în martie nu mai este suficientă.

„2. Avem o depășire a cheltuilelilor cu dobânzile față de estimarea din bugetul aprobat în martie 2026 de 3,6 miliarde lei doar pentru datoria de până la luna iulie 2026.

Se confirmă ceea ce spuneam cu câteva zile în urmă ca necesar la rectificare minim necesar pentru dobânzi.

Estimarea actualizata indică minim 5 miliarde lei suplimentar de pus la dobanzi la rectificare pentru a acoperi dobânzile și comisioanele aferente datoriei publice pâna la final de an.

Astfel, ponderea în PIB a cheltuielilor cu dobanzile se va ridica la 3,1% din PIB.”

Suma de 5 miliarde de lei reprezintă estimarea prezentată de Câciu pentru necesarul suplimentar până la sfârșitul anului, nu o valoare anunțată oficial pentru rectificarea bugetară.

Presiune suplimentară asupra deficitului

În calculele fostului ministru, majorarea facturii dobânzilor ar putea adăuga o presiune de cel puțin 0,2 puncte procentuale asupra deficitului.

„3. Presiunea pe deficit crește cu minim 0,2 puncte procentuale doar din cheltuielile suplimentare cu dobânzile.”

Problema datoriei publice a intrat deja în atenția Guvernului. Datele Eurostat pentru primul trimestru indicau o datorie calculată conform metodologiei europene de 60,1% din PIB. Ministerul Finanțelor estima în august că indicatorul ar putea ajunge la 61,8% din PIB la sfârșitul anului 2026 și la 63,3% în 2027, evoluția fiind condiționată de implementarea măsurilor de ajustare fiscală.

Ce spune Câciu după decizia S&P

Mesajul fostului ministru vine după ce Standard & Poor’s a menținut ratingul suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă.

Câciu apreciază modul în care agenția a analizat situația, însă consideră că problemele trebuie rezolvate pe plan intern.

„PS: S&P a avut o abordare profesionistă, ca de obicei.

Problema rămâne la noi.

Prea mulți se bat cu cărămida în piept făcând…nimic…

Pardon, cred că dacă s-ar fi rezumat sa nu facă nimic nu deteriorau și mai puternic dezechilibrele.”

Mai multe riscuri pentru economie

Adrian Câciu susține că evoluția datoriei nu trebuie analizată separat de ceilalți indicatori economici. El indică deficitul de cont curent, investițiile, costurile internaționale de finanțare și inflația printre elementele care ar trebui urmărite simultan.

„Atenție: a se corela cu cresterea deficitului de cont curent, scăderea apetitului de infuzie de capital al investitorilor, cresterea costurilor de finantare la nivel global, crizele legate de lanțurile de aprovizionare, puseul inflaționist importat, profilul recesionist accentuat care se manifesta în prezent dar si lipsa mesajului credibil de revenire pe care politicienii refuza sa îl transmita.”

Datele BNR privind sectorul extern arată că datoria externă totală – indicator diferit de datoria publică – ajunsese la 234,879 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR coborâse la 91,4%, de la 104,4% la sfârșitul lui 2025.

România se află în continuare în procedură de deficit excesiv, iar reducerea dezechilibrelor bugetare rămâne una dintre obligațiile asumate în relația cu instituțiile europene. Planul fiscal pe termen mediu urmărește coborârea graduală a deficitului sub pragul de 3% din PIB, în paralel cu stabilizarea datoriei publice.