De ce a crescut euro și ce urmează pentru banii românilor. Radu Georgescu: În ultimii 10 ani, cursul a fost ținut artificial

Noul curs valutar record anunțat de BNR a stârnit comentarii aprinse din partea specialiștilor în finanțe. Expertul contabil Radu Georgescu avertizează că România se confruntă cu un deficit record de 16,2 miliarde de euro și că menținerea artificială a cursului a dus datoria la 1,2 trilioane de lei. Totodată, fostul premier Florin Cîțu susține că rezervele BNR costă anual 2% din PIB și că intervențiile băncii centrale frânează economia, împingând-o mai adânc în recesiune.

Evoluțiile de pe piața valutară au generat numeroase analize și comentarii din partea specialiștilor din domeniul economic. În timp ce expertul contabil Radu Georgescu avertizează că România se confruntă cu un dezechilibru major din cauza ieșirilor masive de valută, Florin Cîțu, fost prim-ministru și ministru de Finanțe, critică modul în care este analizată intervenția Băncii Naționale a României și atrage atenția asupra costurilor enorme pe care le implică menținerea unor rezerve mari.

Deficitul record de cont curent pune presiune pe moneda națională. Radu Georgescu: Periodic, de 3 ani, explic că România va ajunge aici

Expertul contabil Radu Georgescu a explicat că deprecierea recentă a leului în raport cu moneda unică europeană nu ar trebui să surprindă pe nimeni, în condițiile în care țara noastră înregistrează de mai mulți ani un deficit sever.

Acesta a evidențiat că România consemnează de șase ani cel mai mare deficit de cont curent din Europa, raportat la Produsul Intern Brut.

Conform datelor prezentate de specialist, în primele șapte luni ale anului 2026 s-a înregistrat un record istoric, ieșirile de valută depășind intrările cu 16,2 miliarde de euro.

Analistul a comparat valuta cu orice altă marfă de pe piață și a arătat că scăderea disponibilității acesteia duce inevitabil la creșterea prețului.

Menținerea artificială a cursului valutar a crescut datoria publică

În opinia lui Radu Georgescu, cea mai mare eroare economică a ultimului deceniu o reprezintă menținerea artificială a cursului valutar de către guvernele succesive, prin intermediul împrumuturilor masive. Această politică a contribuit la urcarea datoriei publice până la pragul de 1,2 trilioane de lei.

Expertul a catalogat drept o anomalie faptul că multe servicii și bunuri din România sunt evaluate în euro, dar sunt achitate în lei.

Acesta a concluzionat, pe pagina sa de Facebook, că economia funcționează asemenea unui elastic întins prin credite nejustificate, iar ajustările ulterioare vor deveni inevitabile și dureroase pentru populație și firme.

„Șoc și groază azi in România

A crescut euro.

Dacă citești pagina asta de ceva vreme, n-ar trebui să fii șocat.

Periodic , de 3 ani, explic că România va ajunge aici

Romania are de 6 ani are cel mai mare deficit de cont curent din Europa, iar raportat la PIB, cel mai mare de pe planeta Pământ.

Probabil și din Univers.

În perioada ianuarie–iulie 2026 au ieșit din România 16,2 miliarde euro mai mult decât au intrat.

Este record în istoria României.

Pe românește, au ieșit TIR-uri întregi cu euro din țară anul ăsta.

Și, după cum probabil știi, România nu poate să tipărească euro.

Monedele sunt ca orice marfă într-o piață.

Să spunem că euro sunt mere.

Dacă scoți un TIR de mere din piață, ghici ce se întâmplă cu prețul merelor?

Evident, va crește.

Cât va crește?

Nimeni nu știe.

Posibil să fie unii dependenți de mere, și sa plateasca si 1000 de lei pe kilogram de mere

În ultimii 10 ani, cursul euro a fost ținut artificial.

Guvernele României au împrumutat TIR-uri de euro ca să țină cursul.

Așa a ajuns datoria la 1,2 trilioane de lei.

Cred că asta e cea mai mare greșeală economică a României: cursul artificial.

Bonus

În România mai există o anomalie: prețurile sunt în euro — locuințe, mașini, internet, dentist, șpagă — dar plătim în lei.

Cât va fi euro în următoarele luni?

Nimeni nu știe.

Vor fi oameni și firme disperate care vor plăti și 10 lei pe un euro.

Concluzii

Economia e ca un elastic.

România, în ultimii 10 ani, a luat steroizi (împrumuturi) și a tras aiurea de economie.

Dacă tragi aiurea de economie, la un moment dat îți vine peste față.

Să fie economie!”, a scris Radu Georgescu pe pagina sa de Facebook.

Rezervele mari ale BNR generează costuri anuale semnificative

La rândul său, fostul premier și ministru de Finanțe Florin Cîțu a contrazis opiniile specialiștilor care susțin că intervențiile BNR pentru susținerea leului ar reprezenta o pierdere directă de miliarde de euro. Fostul demnitar a precizat că se confundă reducerea unui stoc de valută cu o pierdere efectivă.

Mai mult, Florin Cîțu a subliniat un aspect mai puțin dezbătut în spațiul public: diminuarea rezervei valutare reduce costul anual de finanțare al țării. Fostul prim-ministru a indicat că, la nivelul actual, menținerea rezervei BNR îi costă pe români aproximativ 2% din PIB în fiecare an.

Intervențiile băncii centrale accentuează recesiunea economică

Florin Cîțu a admis că acțiunile de stabilizare ale Băncii Naționale au un preț, explicând că efectul lor este unul contracționist, care riscă să adâncească recesiunea economică.

Totodată, fostul ministru de Finanțe i-a criticat pe cei pe care i-a numit susținători ai intervenționismului de stat, reproșându-le că preferă taxele mari și intervenția directă în economie în detrimentul unei analize riguroase a realității financiare.

„Tot aud diverși „specialiști”: apărarea leului de către BNR ne-a costat X miliarde de euro. Ne arată  imediat cu cât au scăzut rezervele valutare dupa o astfel de intervenție a băncii centrale.

FALS. Acești „talking heads” confundă reducerea unui stoc cu o pierdere.

Mult mai important, și nimeni nu vorbește despre asta, o rezervă mai mică reduce costul anual de finanțare. La dimensiunea actuală, rezerva BNR ne costă pe noi, românii, aproximativ 2% din PIB în fiecare an.

Evident, intervențiile BNR nu sunt gratuite. Efectul lor este contracționist: împing economia și mai adânc în recesiune.

Dar de ce să-i deranjăm cu adevărul pe apologeții socialismului, îndrăgostiți de intervenții în economie și de taxe mari?”, a afirmat și fostul premier Florin Cîțu.